Sfantul Corneliu din Pskov
Adaugat la martie 4, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Sfantul Corneliu din Pskov este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 20 februarie / 4 martie. Nascut in anul 1501, in localitatea Pskov, acest sfant cuvios a fost staretul Manastirii Pesterilor, aflata in apropiere de Pskov, mai bine de patruzeci de ani. In cele din urma, in data de 20 februarie 1570, la varsta de aproape 70 de ani, Sfantul Corneliu L-a preaslavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca, primita din mainile tarului Ivan cel Groaznic.
Manastirea Adormirea Maicii Domnului, cunoscuta si sub denumirea de „Manastirea Pesterilor”, este o manastire cu obste de calugari aflata langa localitatea Perchory, la aproximativ 50 de kilometri inspre vest de Pskov, in Rusia, in apropierea granitei cu Estonia. Aceasta manastire a fost infiintata in jurul unor vechi pesteri pustnicesti, asemanatoare celor din Lavra Pecerska, din Kiev. Astazi, galeriile de pesteri sunt folosite pentru a adaposti trupurile monahilor trecuti la cele vesnice.
Sfantul Corneliu din Pskov
Sfantul Sfintit Mucenic Corneliu s-a nascut in anul 1501, in localitatea Pskov. Tragandu-se dintr-o familie de nobili, parintii sai, Stefan si Maria, i-au oferit acestuia o educatie crestina deosebita, inca de mic el fiind randuit in grija unui monah din Manastirea Mirozhsky, aflata in Pskov.
Continuare…
Cuvant la Duminica Fiului Risipitor
Adaugat la februarie 28, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
„Asa va fi bucurie in cer pentru un pacatos ce se pocaieste”
(Lc. 15. 7)
Omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa nu fie lenes si usuratic la minte
Cand noi stim ca suntem pacatosi, nu trebuie nici sa deznadajduim, nici sa fim usuratici la minte si lenesi, caci amandoua acestea ne-ar duce la pieire. Adica deznadajduirea ne impiedica de a ne scula din caderea in pacate, iar usuratatea mintii face, ca si cei ce stau, sa se poticneasca si sa cada. Aceasta, asadar, ne rapeste binele pe care il posedam, iara aceea, adica deznadajduirea, nu ne lasa a ne elibera de relele sub care noi suspinam.
Continuare…
Sfîntul Mucenic Haralambie, Episcopul cetăţii Manesiei
Adaugat la februarie 23, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Împărăţind Domnul nostru Iisus Hristos, se risipea slujba care se făcea diavolilor şi se strica închinarea idolească, pe vremea lui Sever, păgînul împărat al Romei. Atunci, în cetatea Magnesiei vieţuia sfîntul episcop Haralambie. El învăţa popoarele cuvîntul lui Dumnezeu, povăţuindu-le la calea mîntuirii şi le zicea: „Împăratul meu, Iisus Hristos, a trimis pe prooroci şi pe apostoli cu puterea Duhului Sfînt, ca toţi oamenii, prin propovăduirea lor cea sfîntă, să se înţelepţească şi să meargă neabătuţi pe calea dreptăţii. Sever, împăratul vostru, a născocit cumplite prigoniri, ca să se aducă jertfe idolilor celor neînsufleţiţi şi să dea sufletele la moarte. Iar Iisus Hristos, Împăratul meu, prin prooroci şi prin apostoli ne-a trimis cuvintele vieţii cereşti, prin care vrăjmaşii se izgonesc, şarpele se calcă, necredinţa se preface în credinţă, iar nălucirea diavolească piere şi cade cu cădere cumplită toată puterea vrăjmaşului. Să credem mai mult cuvintelor care ne arată căile vieţii veşnice, decît să ne îndeletnicim în lucruri care ne aduc pierzare”.
Aceste cuvinte grăind sfîntul episcop, a fost prins de cei necredincioşi şi adus la judecată şi întrebare înaintea ighemonului Luchian şi a lui Luchie. Înaintea lor grăind acelea, ighemonul a zis: „Din prisosinţa inimii tale scoate gura ta cuvinte fără de socoteală, nealegînd binele de rău, dar să nu socoteşti, o, bunule bătrîn, că pentru acele cuvinte nu vei fi chinuit. De aceea, ascultă sfatul nostru, cîştigă-ţi obiceiurile ce se cuvin la nişte bătrîneţi ca ale tale şi să-ţi alegi o socoteală mai sănătoasă, apoi să te apropii cu jertfe de zei, ca să nu punem pe tine chinurile pe care niciodată nu le-ai cunocut”.
Triod
Adaugat la februarie 22, 2016 de Victor
Categoria: Abecedar crestin, Articole, Catehism, Post, Slujbele Bisericii
Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele „tria” (τρια), trei, şi „odi” (ώδή), odă, adică cântare în trei ode / strofe. Practic, în viaţa liturgică, Triodul are două sensuri:
1. Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită şi perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni care ne pregătesc şi ne provoacă la o sinceră cercetare de sine şi la un serios demers al întregii noastre fiinţe pentru întâlnirea şi vieţuirea cu şi în Hristos cel răstignit şi înviat.
Continuare…
Cuvînt la Duminica Vameşului si a Fariseului
Adaugat la februarie 21, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
Ideea şi vrednicia smereniei
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, cînd cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri înalte despre sine, ci zice ca Pavel: „Cu nimica pe mine nu mă ştiu vinovat, însă aceasta nu mă îndreptează pe mine” (Cor. 4, 4). Şi iarăşi: „Iisus Hristos a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintîi sunt eu” (Tim, l, 15). Continuare…
Ortodoxia – calea împărătească
Adaugat la februarie 16, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
Trăind doar duhovniceşte, este posibil să uităm, să ignorăm realitatea noastră imediată? Asta nu înseamnă că nu ne iubim semenii?
Perspectiva aceasta, pe care eu am numit-o „reducere la Dumnezeu”, dacă o facem cu conştiinţa că Dumnezeu cuprinde toate şi dacă o facem nu în duh de excludere, ci de sinteză, este posibil să trăim numai duhovniceşte. A trăi numai duhovniceşte cred că înseamnă, în primul rând, a viza numai esenţialul. Continuare…
Cum sa ajungem la fericirea de a-L intampina pe Domnul?
Adaugat la februarie 15, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Sarbatori, Teofan Zavoratul
Doua predici de exceptie ale Sfantului Teofan Zavoratul la Praznicul Intampinarii Domnului
„Ce priveliste induiosatoare ne infatiseaza Intampinarea Domnului! Simeon, la adanci batraneti, tinandu-L in brate pe Pruncul Dumnezeu; de o parte si de alta a lui dreptul Iosif si Preasfanta Fecioara de Dumnezeu Nascatoare; nu departe, Ana Prorocita, postitoare si rugatoare in varsta de optzeci si patru de ani. Ochii tuturor sunt atintiti spre Mantuitorul. In El se topesc prin luarea-aminte si din El beau desfatare duhovniceasca, ce le hraneste sufletele. Puteti judeca singuri cat de mare era fericirea acestor suflete!
Dar si noi, fratilor, suntem chemati cu toti nu doar sa ne inchipuim in gand fericirea asta, ci si sa gustam din ea cu lucrul, pentru ca toti suntem chemati sa Il avem si sa Il purtam pe Domnul in noi insine si sa ne topim in El din toate puterile duhului nostru. Si iata ca atunci cand vom atinge starea aceasta nici fericirea noastra nu va fi mai prejos decat fericirea celor ce au luat parte la Intampinarea Domnului. Aceia erau fericiti vazand, iar noi vom fi fericiti nu vazand, ci crezand. Luati aminte, si eu va voi arata pe scurt cum sa ajungeti la aceasta. Iata ce sa faceti.
Continuare…
Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur
Adaugat la februarie 12, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Pricina praznicului acestuia a fost în acest chip: în zilele împărăţiei lui Alexios I Comnenul (1081-1118), care a luat împărăţia după Nichifor Botaniates (1078-1081), s-a făcut împărţire şi prigonire între bărbaţii cei pricopsiţi în învăţături şi îmbunătăţiţi. Căci unii cinsteau mai mult pe marele Vasile, zicînd despre dînsul că este înalt la cuvinte, ca unul ce a cercetat şi a ispitit firea lucrurilor prin sine, şi cum că era atît de mult îmbunătăţit, încît puţin îi lipsea de a-l asemăna pe el cu îngerii.
Căci nu făcea pogorămînt legii, nici ierta cu lesnire, ci era greu la obicei şi aspru, neavînd la sine nici un lucru pămîntesc. Iar pe dumnezeiescul Ioan Gură de Aur îl micşorau, ca şi cum ar fi fost în oarecare chip potrivnic marelui Vasile, fiindcă era lesnicios şi atrăgător către pocăinţă. Erau însă alţii care înălţau pe dumnezeiescul Hrisostom, ca şi cum ar fi fost în învăţături mai cu pogorămînt omenesc şi cum că mai cu înlesnire povăţuia pe toţi, şi îi chema către pocăinţă. Deci, îl cinsteau mai mult decît pe marele Vasile şi decît pe Grigorie atît pentru mulţimea cuvintelor celor de miere curgătoare, cît şi pentru iscusinţa cugetărilor.
Alţii iarăşi cinsteau mai mult pe dumnezeiescul Grigorie, ca cel ce a întrecut în înţelepciune şi în învăţătură elinească pe toţi dascălii cei vestiţi şi pe elini, cum şi pentru frumuseţea cuvintelor şi înflorirea lor. Deci, ziceau, cum că înţeleptul Grigorie biruia pe toţi şi cum că acestuia i se cădea întîietatea. Atunci, prin o pricină ca aceasta a celor învăţaţi s-a întîmplat de s-a despărţit mulţimea poporului. Şi unii se ziceau Ioaniteni, alţii Vasiliteni, iar alţii Grigoriteni. Continuare…
Privire asupra scurtimii vieţii
Adaugat la februarie 9, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
Ar trebui să hărăzim lucrurilor duhovniceşti, rugăciunii, întreaga noastră viaţa – iar noi o risipim în fapte nedemne, în tălăzuiri, în vorbiri ruşinoase, în convorbiri şi plăceri ticăloase, în vinovate arătări mândre, fără folos şi spre pierzania noastră.
Şi dupa toate, ne mai şi întrebăm ce rău este rău întru acestea – fără să înţelegem că nimic nu trebuie mai bine studiat ca vremea.
De vei cheltui bani, e cu putinţă să-i întorci; vremea risipită se rascumpără cu anevoie şi cu trudă. Puţină ni s-a dat pentru aceasta viaţă – iar de nu o vom folosi cum trebuie, ce vom zice când vom trece în cealaltă viaţă?
Dumnezeu ne va zice: „Ţi-am dat un răstimp ca să înveţi îndeletnicirea milei, de ce l-ai prăpădit cu treburi zadarnice şi uşuratice?” Dar veţi zice: De ce Dumnezeu ne-a dat un răstimp atât de scurt?
O, prostie, o nerecunoştinţă… Tocmai pentru aceasta ar trebui să-i fim recunoscători, de a ne fi scurtat truda, de a fi pus liman necazurilor – şi de a ne fi făcut, dimpotriva, lungă şi fără sfârşit vremea liniştirii noastre în viaţa cealaltă… Pentru aceasta Îl ţineţi de rău – şi de aceasta vă plângeţi?!…
Sf. Ioan Gură de Aur
/ioanguradeaur.ro/
Despre noul şi vechiul (gregorian şi iulian) stil – Arhiepiscop Serafim (Sobolev)
Adaugat la februarie 4, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Serafim Sobolev, Stil de calendar
Cuvînt al Arhiepiscopului Serafim (Sobolev), în Şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse din 14 iulie 1948, Moscova
Dezbateri şi decizii ale consfătuirii conducătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe autocefale, cu prilejul sărbătoririi aniversării a 500 ani ai autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ruse. Moscova, 8-18 iulie, 1948. Raport stenografic.
Preşedintele, arhimandritul Metodie: S-a făcut propunerea de a da citirii din partea Bisericii Bulgare referatul arhiepiscopului Serafim (Sobolev) despre problema calendarului iulian şi gregorian. I se oferă cuvîntul pentru referatul „Despre noul şi vechiul (gregorian şi iulian) stil” arhiepiscopului Serafim.
Arhiepiscopul Serafim: Unul dintre cercetătorii ştiinţifici ai problemei stilului nou şi vechi, membrul titular al societăţii astronomice din Rusia, E. Predtecenski spune că doar din perioada Renaşterii, în Occident, au început să se ocupe, de rînd cu alte întrebări ştiinţifice, şi de problema calculelor pascale. „Din nefericire, declară el, abia înţelegînd mecanismul canonului Alexandrin, şi, probabil, neînţelegîndu-l, nici pe departe cum ar trebui, pascaliştii occidentali imediat s-au erijat în reformatori şi s-au apucat cu prea mare încredere în sine să corecteze lucrarea atît de bine realizată”. Continuare…
