Ortodoxia – calea împărătească
Adaugat la februarie 16, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
Trăind doar duhovniceşte, este posibil să uităm, să ignorăm realitatea noastră imediată? Asta nu înseamnă că nu ne iubim semenii?
Perspectiva aceasta, pe care eu am numit-o „reducere la Dumnezeu”, dacă o facem cu conştiinţa că Dumnezeu cuprinde toate şi dacă o facem nu în duh de excludere, ci de sinteză, este posibil să trăim numai duhovniceşte. A trăi numai duhovniceşte cred că înseamnă, în primul rând, a viza numai esenţialul. Continuare…
Hristos e mai aproape de noi când ne simţim pierduţi
Adaugat la mai 8, 2013 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
Cuvântul părintelui Rafail Noica, rostit la Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Essex
Încă de data trecută când am venit aici am observat că ne-am adunat mulţi, însă nu se ştie niciodată când ne vom vedea pentru ultima dată cu toţii. Suntem împreună acum şi mi-am regăsit aici fraţii şi surorile, dar îmbătrânim. Mulţi au şi trecut la Domnul de când ne-am văzut ultima dată, cei bătrâni s-au dus deja, întâi fratele Ieremia, acum nouă ani, şi apoi fratele Simeon. Unde au plecat ei oare? Nu ştim încă şi nu putem înţelege, dar va trebui să-i urmăm şi noi. Şi permiteţi-mi să vă spun că aceasta e marea taină din vieţile noastre. Încotro ne îndreptăm? Vedem că sfârşitul vieţii noastre vine odată cu moartea, şi asta pentru ca există un oarecare adevăr în acest lucru, dar şi din pricina necredinţei noastre, căci suntem necredincioşi.
Continuare…
Din ce moarte ne-a izbavit Hristos?
Adaugat la aprilie 27, 2011 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„Subiectul de astazi este o intrebare care am socotit-o minunata, din ultima cuvantare pe care am tinut-o aicea. Intrebarea era „Din ce moarte ne-a izbavit Hristos?” Si-am simtit ca nu am raspuns cum se cuvenea. Cum se zice, mai popular asa, „n-am fost pe faza”. În doua cuvinte, pe care as vrea sa le dezvolt astazi, putem spune asa: „din moartea necunoasterii de Dumnezeu, care ne-a survenit tocmai din gustarea pomului cunoasterii”. Cuvantul nu mie mi-a fost dat, altcineva mi l-a dat, dar asa cum m-a izbit intrebarea, ca fiind minunata „“ in sensul ca intrebari de astea as vrea sa purtam toti in inimile noastre pana cand vom ajunge sa cunoastem Invierea „“ tot asa imi vine sa zic ca m-a traznit si raspunsul. Ala era cel care as fi vrut sa-l fi dat, chit ca mai dezvoltam dupa aia, si ma bucur pentru persoana careia i-a venit de la Dumnezeu”¦”
„O, de-am trai noi toti ca MOARTE necunoasterea lui Dumnezeu (in chip viu, existential, nota noastra). De-am trai noi asta ca o moarte, ne-ar fi mai putin confortabil sa traim in toate conforturile pe care ni le ofera viata. Dar ar fi un zbucium foarte important. Dar s-a pierdut, cu dinamica necontenita a caderii lui Adam, s-a pierdut pana si simtamantul asta”.
Continuare…
Despre pocainta – Parintele Rafail Noica
Adaugat la octombrie 29, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„Viata pocaintei noastre nu este o «imbunatatire», nu este vorba de societate, de vreo consideratie omeneasca, istorica, seculara de orice chip. Astazi as vrea sa trezesc in inimile si in sufletele fratilor mei crestini si surorilor adevarata dimensiune a pocaintei. Incepem cu moralitate „“ dar ceea ce cautam noi si ceea ce trebuie sa cautam este ceea ce striga inimile noastre dintru inceputul zamislirii noastre in lumea asta: Viata! Pocainta este intoarcere de la moarte la viata. Pocainta incepe numai in masura in care avem harul Duhului Sfant, fiindca omul, fiind in intuneric si necunoscand lumina, nu stie ce este lumina, dar nici intunericul. Numai in masura in care lumina harului deschide intelegerea inimii omului, prin viziunea asta, fie ea viziune in sensul deplin al cuvantului, fie ea o intelegere mai tainuita, dar totusi un fel de «viziune», numai in masura acestei viziuni omul este in stare sa vada intai intunericul, intunericul in care zace. Numai vazand diferenta dintre lumina adevarata si intuneric putem sa vedem cat zacem in intuneric.
Continuare…
Ne mai aude Dumnezeu daca am pacătuit?
Adaugat la iunie 17, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„(Ştim)”¦ că Dumnezeu este atotputernic şi poate să facă absolut tot, tot ce nu poţi gîndi”¦ şi mai mult (decît atît). Dar nu-i destul. O va face? „Dacă-I mînios pe mine pentru că am păcătuit, că am făcut şi asta şi aia „“ şi mă simt cu musca pe căciulă?”. Dumnezeu nu e mînios. Dumnezeu un singur lucru vrea: să ne deschidem inima.
Ştie că suntem păcătoşi. Ştie că nu putem să nu păcătuim, că nu ştim, că nu avem viziunea, că n-avem puterea „“ dacă avem şi viziunea încotro să mergem. El este Cel care ne curăţă de păcatele noastre. El este Cel care, dacă găseşte deschidere în noi, Îşi pune acolo bunătatea Lui. Dragostea lui Dumnezeu, dragoste atotputernică, în sensul că „de nimic biruită”. („¦)
Bogatia si suficienta – dusmanii pocaintei (Parintele Rafail Noica)
Adaugat la august 30, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„Iar el, auzind acestea, s-a intristat, fiindca era foarte bogat””¦
„Marturiseste tot Vechiul Legamant, ca sa nu mai vorbesc de Noul Legamant, ca nimenea, dar nimenea este drept inaintea lui Dumnezeu, nimenea a gasit sfintenia, nimenea a gasit slava lui Dumnezeu, nici viata vecinica, toti suntem robi mortii. Dar iata ca in fiecare din noi traieste un bogatas. A, ca eu am educatie, ca eu sunt mai bun decat celalalt, mai frumos decat cineva, mai nu-stiu-ce decat altul.
Si asa, comparandu-ne si inmagazinand tot felul de cunostinte, elemente materiale, bani, incepem sa ne falim cu cate una, cu cate alta, si as zice ca mai periculos decat toate sunt agonisirile intelectuale, care ne fac sa credem ca suntem mai inalti decat semenii nostri sau, pe drept cuvant, mai inalti decat fuseseram inaintea agonisirilor.
Dar in fata vietii vecinice ce este toata agoniseala noastra? Daca vine harul, vezi ca este nimicnicie; in fata frumusetii pe care ne-o chezasuieste Dumnezeu asta devine ca o uraciune care pustieste. Pustieste cum? Prin mandria e o naste in noi si care ne face tari de cerbice, si nu mai intra harul lui Dumnezeu in asa o inima. Si atuncea – fericiti cei saraci cu duhul”¦
Continuare…
Rugaminte, marturisire si indemn
Adaugat la august 20, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„Omul este ceea ce rămîne după judecata
lui Hristos”¦, nu după judecăţile oamenilor.”
„Nu-Mi spune nimic”¦ Îţi cunosc mizeria, necazurile, luptele şi ispitele sufletului tău, aşa cum eşti tu; dă-Mi inima ta! Dacă o să aştepţi să devii un înger ca să Mi te dăruieşti întru iubire, atunci n-ai să mă iubeşti niciodată.
Chiar dacă eşti laş, fricos, neîncrezător în împlinirea dragostei şi în săvîrşirea dragostei şi a sfinţeniei, chiar dacă ai să recazi în acele păcate pe care nu ai vrea să le mai faci, Eu nu-ţi dau voie să nu Mă iubeşti. Iubeşte-Mă aşa cum eşti tu! În orice moment şi în orice situaţie te-ai afla, în credincioşie sau în trădare, în rîvnă sau uscăciune, tu iubeşte-Mă aşa cum eşti. Eu vreau ca să Mă poţi iubi din puţina şi săraca ta inimă. Dacă vei aştepta pînă cînd ai să fii desăvîrşit, atunci n-ai să Mă iubeşti niciodată. N-aş putea Eu, oare, să fac din fiecare fir de nisip un serafim, un înger care să strălucească de curăţie şi dragoste?! Nu sunt Eu, Domnul Dumnezeu, care am creat toate şi pot totul?! Omule, ţi-ai dat tu viaţa pentru lume, din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru Mine? Atunci, de ce nu mă laşi să te iubesc? Fiul Meu, lasă-Mă să te iubesc, Eu îţi vreau inima, care este locaşul Meu.
Continuare…
Despre pocainta si nevointa gresita – Parintele Rafail Noica
Adaugat la mai 11, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„Cata vreme nevointa noastra nu dobandeste un rezultat, macar un rezultat oarecare, ne nevoim eretic. Si aici, ar trebui sa definesc erezie si ortodoxie, dar deocamdata ma tin la pocainta. Ce inseamna ca ne nevoim eretic? Nelucrator, poftim! Cati nu s-au spovedit [spunand] ca cer pocainta si lacrimi lui Dumnezeu si nu vin. „Am o inima impietrita!” Si, incep sa vad sau sa intrevad ca nevointa noastra e gresita. Dumnezeu ne cheama hăis si noi tragem cea si ne miram de ce nu ne putem nevoi, de ce nu primim vreun rezultat: suntem eretici. Noi, ortodocsii, astazi traim eretic. La nivel faptic de cele mai multe ori traim eretic fiindca si intelegem eretic! Cuvintele sunt corecte, formulele sunt corecte dar intelegerea este total aiurea.
Continuare…
Parintele Rafail Noica: „Voia mea proprie este iadul!”
Adaugat la noiembrie 19, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Rafail Noica
„”¦ Trebuie sa luam foarte in serios realitatea libertatii noastre, pe care Dumnezeu nu o va sili nici pentru mantuirea omului! Omul este cel care isi hotaraste soarta. Dumnezeu cand ne va judeca nu cred ca va fi o judecatorie ca in lumea aceasta – suparat ca i-am facut niste boroboate o sa ne traga la raspundere”¦ Judecata intr-un fel este a omului: va putea omul sa traiasca in prezenta Acestui Dumnezeu, el fiind sau devenind altfel? („¦) Pana la urma”¦ nu stiu, va spun un cuvant, nu este absolut, dar cred ca este o realitate: oare Dumnezeu judeca? Sau pur si simplu eu o sa ma judec pe mine insumi? O sa pot trai cu asa un Dumnezeu sau nu? In realitate, Biserica este o judecata reciproca. Dumnezeu ma judeca stiind ce a facut cu mine si Se lasa judecat de mine.
Continuare…
Taina vieţii duhovniceşti – Părintele Rafail Noica
Adaugat la noiembrie 3, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Morala, Rafail Noica
Ce este viaţa duhovnicească?
Părintele Rafail: Astăzi se confundă cu o revenire la o moralitate, cu o moralitate neinspirantă şi insipidă. Nu! Moralitatea este numai un prim pas de întoarcere, un prim pas primitiv de întoarcere la viaţa duhovnicească. Cînd citiţi Noul Testament vedeţi de cîte ori apostolii vorbesc de noua viaţă în Hristos. Este într-adevăr o viaţă în Duh. Viaţa duhovnicească este a trece de la viaţa noastră primitivă, biologică, pentru care nu am nici un cuvînt de prihană [„¦] Viaţa în Duh înseamnă a pătrunde în legile, dacă le putem numi legi, ale vieţii dumnezeieşti, care viaţă nu cunoaşte stricăciune, nici micşorare, nici suferinţă „“ suferinţa este un mers spre moarte, este o pierdere „“ deci viaţa duhovnicească nu cunoaşte pierdere şi a intra înainte de moartea noastră biologică, a intra în aceste elemente ale vieţi veşnice, este viaţa duhovnicească.
