1/14 septembrie – Ce este „începutul indictionului”?
Adaugat la septembrie 14, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Istoria Bisericii
Biserica lui Hristos prăznuieşte la 1/14 septembrie, începutul indictionului (din cuvântul latin indictio, declarare), adică începutul anului bisericesc. Termenul provine din obiceiul Împăraţilor romani de a stabili prin decret, la fiecare 15 ani, valoarea impozitului anual pentru această perioadă de timp, pentru întreţinerea armatei. Prin extindere, s-au numit indictioane şi ciclurile de 15 ani începute sub Caesar Augustus cu 3 ani înainte de naşterea lui Hristos.
Continuare…
Icoana Maicii Domnului din Vladimir
Adaugat la septembrie 8, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Icoane
Istoric
Aceasta icoana se bucura de o cinstire deosebita in Rusia in virtutea rolului sau in istoria nationala a acestui popor, iar pe de alta parte pentru ca a dobandit un loc foarte important in sanul catolicismului apusean de cand papa Ioan XXIII a incredintat-o spre cinstire crestinilor apuseni, ca mijlocitoare pentru unitatea Bisericii.
Aceasta icoana a fost in 1131 adusa din Constantinopol in Rusia, dusa la Vladimir in 1155, apoi la Moscova in 1395. Ocrotitoare a Rusiei, ea a ramas in catedrala Adormirii din Kremlin pana la revolutia de la 1917. Apoi a fost pastrata in galeriile Tretiakov, unde nenumarati crestini au venit sa se roage in fata ei.
Dupa traditie, asa cum se canta in slujba sarbatorii din 26 august / 8 septembrie, la vecernie, icoana a fost pictata de Sfantul Evanghelist Luca in timpul existentei pamantesti a Maicii Domnului:
Atunci cand pentru prima oara, icoana Ta a fost zugravita de vestitorul tainelor evanghelice, si ti-a fost adusa pentru ca s-o recunosti si sa-i daruiesti puterea de a-i mantui pe cei ce ti se inchina, te-ai bucurat, Tu care esti plina de milostivire si izvor al mantuirii noastre, ai fost ca si gura si glasul icoanei (Vecernie, stihire glasul 6).
Continuare…
Adormirea Maicii Domnului – Mutarea la Viaţă
Adaugat la august 28, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Efrem Vatopedinul, Predici
De fiecare dată când sărbătorim Adormirea Maicii Domnului este ca şi cum am prăznui Sfintele Paşti: Paştele de vară. Un altfel de Paşte ne pregăteşte Doamna de Dumnezeu-Născătoare: sfântă trecere „de la moarte la viaţă”, al doilea Paşte, sfânt, fără prihană, dătător de viaţă pentru neamul omenesc, fiindcă astăzi, cu adevărat, „sunt biruite hotarele firii”.
„Cum izvorul vieţii păşeşte către viaţă trecând prin moarte!”, exclamă Sfântul Ioan Damaschin. Adormirea Maicii Domnului, „începătoarea Vieţii”, depăşeşte înţelesul morţii, de aceea nu se numeşte moarte ci „adormire”, „dumnezeiască mutare”, şi „plecare” la Domnul. Chiar dacă primeşte moartea, este, însă, o moarte „dătătoare-de-viaţă”, de vreme ce se mută la viaţa cerească şi veşnică.
Plecarea Maicii Domnului din această viaţă, ca eveniment real şi de netăgăduit, păstrat şi transmis prin Sfânta Tradiţie, constituie o învăţătură bine definită în învăţătura Bisericii Ortodoxe, şi nu are nici o legătură cu concepţiile pietiste din Apus despre imaculata concepţie ori viaţa fără de moarte a Născătoarei de Dumnezeu.
Continuare…
Cuvînt la Duminica a IX-a după Rusalii – Sf. Ioan Gură de Aur
Adaugat la august 21, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
Privirea nenorocirilor celor multe pot întări credinţa noastră în pronia Dumnezeiască
Viaţa noastră pe pămînt este plină de tulburări şi traiul nostru plin de frămîntări şi de nelinişte. Acesta este adevărul, iubiţii mei! Dar totuşi, nu acesta ne face pe noi nenorociţi. Nenorocirea noastră vine mai vîrtos de acolo, că aceste neliniştiri şi tulburări, care s-ar putea sau micşora sau a le răbda fără supărare, noi nu căutăm să le biruim, ci lăsăm să scadă bărbăţia noastră, şi aşa toată viaţa o petrecem cu o permanentă tristeţe.
Continuare…
Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos
Adaugat la august 19, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Sarbatori
La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi : „Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea pînă ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere” (Matei 16, 28; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaţi : Petru, Iacov şi Ioan ; ducîndu-i deoparte, urcă pe un munte înalt – muntele Taborului în Galileea – ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani şi care aveau să fie martorii cei mai importanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinţa în dumnezeirea Sa ; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos ; şi Ioan care mărturisi din experienţa sa slava dumnezeiască, făcînd să răsune ca „fiu al tunetului” teologia Cuvîntului întrupat.
El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era de fapt esenţa întregii vieţi a Domnului care, fiind îveşmîntat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăţîndu-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu.
„Şi pe cînd se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scînteietor, cum nu poate înălbi pe pămînt înălbitorul” (Marcu 9, 3). Cuvîntul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeieşti, pe care o avea în El Însuşi şi pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămînea ascunsă sub acoperămîntul trupului. Continuare…
Despre pocăinţă şi lepădare de sine
Adaugat la august 17, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul
Baza pocăinţei este lepădarea de sine. Pentru că voinţa şi plăcerea de sine şi iubirea de sine şi egocentrismul au fost cauza căderii, acestea, dacă nu vor fi smulse din rădăcină, nu este cu putinţă ca dumnezeiescul Har să se apropie de noi. Da! Cum altfel să ne umbrească Harul dacă nu vom deveni curaţi cu inima? Fără inimă curăţită nu-L vom vedea pe Dumnezeu. Nu că nu-L vom vedea, dar nici nu-L vom simţi. Continuare…
Despre bârfire
Adaugat la august 10, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
Să fugim de bârfire, dragii mei!…
Nici o greşeală nu-i mai mare ca ea – şi nici mai uşor de săvârşit.
De ce? Pentru că se savârşeşte mai degrabă decât oricare alt păcat – şi cuprinde repede pe cel ce nu bagă de seamă.
Continuare…
Predica la Duminica a şaptea după Rusalii
Adaugat la august 7, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Predici
(Despre minunile lui Dumnezeu si minunile sfintilor)
Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale
şi nici un cuvînt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale.
(Slujba aghiazmei mari)
Iubiti credinciosi,
Astazi, cind Sfinta Evanghelie ne prezinta doua din minunile savirsite de Mintuitorul nostru Iisus Hristos si anume vindecarea a doi orbi si a unui demonizat si mut, m-am gindit sa vorbesc despre minunile facute de Dumnezeu si de sfintii Lui. Daca veti asculta cu luare aminte, veti intelege marea deosebire dintre minunile lui Dumnezeu si cele ale sfintilor.
Continuare…
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Poceaev
Adaugat la august 5, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Icoane
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Poceaev (stil bizantin, ulei pe scîndură de tei, 26,8×32,8 cm) provine din Constantinopol şi a fost dăruită de către mitropolitul grec Neofit moşieresei Ana Erofeevna Goiskaia (1559). Peste circa 30 de ani, cînd icoana a început să emane o lumină nemaipomenită şi i-a redat într-un chip minunat vederea fratelui Anei, aceasta a dus-o, cu steaguri, cîntări şi mult popor la Mănăstirea Poceaev şi a transmis-o călugărilor pentru păstrare veşnică.
Multe alte minuni s-au săvîrşit la această icoană: în 1607 – la năvălirea tătarilor, în 1675 – la năvălirea turcilor (atunci apariţia pe cer, într-o strălucire neobişnuită, a Maicii Domnului, a cuviosului Iov de la Poceaev şi a îngerilor cu săbii scoase din teacă a semănat groază printre păgîni, ei nimicindu-se unul pe altul), în 1664, 1665 şi 1710 – învieri din morţi etc. În cartea inaugurată în 1841, timp de 52 de ani au fost înregistrate 26 de minuni. Din 1831 pînă în 1856 de icoană au fost prinse 133 de bijuterii şi alte podoabe în semn de tămăduire de boli în urma rugăciunilor adresate Maicii Domnului în faţa icoanei ei făcătoare de minuni.
Continuare…
Despre limbuţie – Sf. Serafim de Sarov
Adaugat la august 1, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Serafim de Sarov
Pentru cel cu luare aminte de sine este de ajuns numai vorbăria împreună cu cei ce nu sunt de aceleaşi năravuri cu el, şi îndată omul cel dinlăuntru al său va fi cu lesnire destrămat. Dar ceea ce este şi mai păgubitor decât aceasta este că din destrămarea omului duhovnicesc cel dinlăuntru, se poate stinge şi acel foc pe care Domnul nostru lisus Hristos a venit să-l ascundă în pământul inimii omeneşti: fiindcă nimic nu răceşte aşa de tare şi nu stinge aşa de cu lesnire focul acela, care din Duhul Sfânt suflă în inima călugărului, spre sfinţirea sufletului său, ca întrunirile la sfătuiri deşarte şi limbutia cea afară din cale. (decât dacă se vor grăi cele duhovniceşti, căci unele ca acestea slujesc la sporirea înţelepciunii şi la apropierea duhovnicească a dragostei unuia către altul).
Continuare…
