Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Cautare

Despre pocăinţă şi lepădare de sine

Adaugat la august 17, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Baza pocăinţei este lepădarea de sine. Pentru că voinţa şi plăcerea de sine şi iubirea de sine şi egocentrismul au fost cauza căderii, acestea, dacă nu vor fi smulse din rădăcină, nu este cu putinţă ca dumnezeiescul Har să se apropie de noi. Da! Cum altfel să ne umbrească Harul dacă nu vom deveni curaţi cu inima? Fără inimă curăţită nu-L vom vedea pe Dumnezeu. Nu că nu-L vom vedea, dar nici nu-L vom simţi. Continuare…

Despre lepădare de sine şi dragoste

Adaugat la aprilie 19, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Trebuie să-i mulţumim lui Hristos şi Preacuratei Maicii Sale că ne-a învrednicit să fim iarăşi împreună. Situaţia mea este foarte grea, sunt aproape paralizat. Dar, omeneşte, mi-am pus nădejdea în Dumnezeu şi m-am rugat şi la Maica Domnului să-mi ajute, pentru că voiam şi eu să vă văd, să ne întâlnim, să fim împreună. Iar acest lucru are o foarte mare importanţă în ceea ce priveşte scopul nostru. Pentru că atunci când cultivăm între noi unitatea, dragostea şi înţelegerea, acestea reprezintă un ajutor foarte mare pentru progresul nostru duhovnicesc. Pentru că schimbarea care a avut loc după cădere şi care a adus cu ea toate transformările ce au survenit mai apoi, provoacă în mod continuu ,,întreruperi” şi ,,scurtcircuite” în trupul nostru şi e nevoie de multă atenţie în această privinţă.
Continuare…

Fii lui Dumnezeu

Adaugat la martie 29, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Fericitul întru pomenire Gheronda Iosíf Vatopedinul (†2009) explică înţelesul cuvântului evanghelic: ”Le-a dat putere lor să se facă fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1: 12).

Mă bucur că ne aflăm din nou împreună aici, pentru a da mărturie de dorirea noastră, de ţelul şi de menirea noastră, de faptul că rămânem neclintiţi în locul la care ne-a atras Domnul nostru, că rămânem statornici în lucrarea pocăinţei cuprinzătoare. Aş dori însă să trasam liniile învăţăturilor în tainele Proniei lui Dumnezeu, aşa încât fiecare, la locul unde se află, să fie mulţumitor. Pericopa evanghelică de azi (Luca 18: 18-27) ne oferă acest prilej prin parabola pe care v-o amintiţi prea bine: Continuare…

Crucea de viaţă dătătoare

Adaugat la septembrie 27, 2015 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Pentru noi, monahii, sensul Crucii este centrul vieţii noastre, mândria noastră, nădejdea şi aşteptarea mântuirii noastre. Când vedem cu câtă sălbăticie ne atacă vrăjmaşul, când vedem multiplele slăbiciuni ale firii noastre, când vedem patimile şi poftele care ne asediază şi ne ameninţă existenţa, atunci nu ne rămâne decât să ne punem nădejdea în Crucea lui Hristos şi să prindem curaj pentru a ne continua lupta, pentru a ieşi învingători.
Continuare…

Învierea lui Lazăr

Adaugat la aprilie 4, 2015 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul, Predici

Vă voi aminti un frumos cuvânt al marelui nostru Părinte Epifanie, Episcopul Ciprului, pe care l-a rostit la începutul unei omilii a sa: ”Cu şase zile înainte de Paşte, pe cel cu cinci simţuri, pe cel de patru zile, Cel de-trei-zile îl va dărui celor două, pe cel unul”, adică: ”Cu şase zile înainte de Paşte, pe acela care era om şi avea cinci simţuri, dar a fost patru zile mort, adică pe Lazăr, Hristos, Care peste câteva zile se va afla trei zile în Iad, celor două surori ale lui Lazăr, adică Martei şi Mariei, pe cel unul, adică pe Lazăr, li-l dăruieşte viu”.

Domnul nostru Iisus Hristos, Care şi-a dus la bun sfârşit misiunea şi a tămăduit rana atotomenească şi Care în şase zile urma să Se predea Preacuratelor Sale Patimi, prin care avea să pecetluiască desăvârşirea mântuirii noastre, a arătat ucenicilor Săi şi îndeobşte întregii lumi, ca pregustare, că există înviere din morţi şi că El este cu adevărat ”Învierea şi Viaţa”. Chiar înainte de aceste fapte cutremurătoare, adică de Învierea Domnului, a avut loc înainte cu şase zile învierea lui Lazăr, care, după cum bine ştiţi, era prieten al lui Hristos. Şi la Simon leprosul, fariseul, tatăl lui Lazăr, pentru că era credincios, îi plăcea Domnului să vină adesea acasă şi să aibă relaţii prieteneşti cu familia lui.
Continuare…

Despre zidirea şi căderea omului

Adaugat la martie 6, 2015 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

1. De ce a creat Dumnezeu lumea şi pe om?

Dragostea lui Dumnezeu, una dintre însuşirile Lui cele mai vrednice de Dumnezeirea Sa, este şi cauza creaţiei. Datorită Atotiubirii Lui, Dumnezeu a dorit să creeze fiinţe pentru a le transmite bunătatea şi binefacerile Sale. De aceea, cu îndreptăţire este scris că făpturile erau ”bune foarte”.

Rezumând învăţătura Părinţilor Bisericii, Sfântul Ioan Damaschin scrie despre cauza creaţiei: ”Pentru că, aşadar, bunul şi preabunul Dumnezeu nu S-a mărginit la contemplarea de Sine, ci din prea marea-I bunătate a binevoit să fie create fiinţe care să primească binefacerile Sale şi să fie părtaşe bunătăţii Sale, le creează de la nefiinţă şi le aduce la fiinţă pe toate – pe cele văzute şi pe cele nevăzute – şi pe om, care este alcătuit din stihii văzute şi nevăzute. Dumnezeu gândeşte şi zideşte, şi gândul se împlineşte prin lucrare, care este împlinită prin Cuvântul şi desăvârşită prin Duhul”.
Continuare…

Despre mulţimea ispitelor, după Cuviosul Iosif Isihastul

Adaugat la ianuarie 29, 2015 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Isihastul, Iosif Vatopedinul

Se numesc ispite [1] deoarece zămislesc cercare şi, potrivit [legilor] războiului nevăzut, ele se fac purtătoare de cunoaştere duhovnicească celor cu luare-aminte. Ispită este şi se numeşte orice piedică întâlnită în lupta noastră pentru credinţă şi cucernicie, când ne îngrijim să ne găsim sub ascultare faţă de Dumnezeu. După învăţătura Părinţilor, clasificarea ispitelor este diversă. Altele sunt ispitele celor care luptă să-şi adauge câştig şi înaintare în lupta lor; altele sunt ispitele celor extenuaţi şi lipsiţi de zel pentru a se păzi de cele vătămătoare şi periculoase; altele sunt ispitele celor moleşiţi şi adormiţi, ca să se trezească. Continuare…

Ce sunt plăcerile? Care din ele sunt inocente şi care vinovate?

Adaugat la decembrie 22, 2014 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Plăcere este tot ceea ce face plăcută viaţa şi ne-o îndulceşte. Plăcerile sunt de două feluri, aşa cum şi firea noastră este îndoită. Suntem constituiţi din trup şi suflet şi fiecare element are părţile lui constitutive şi simţurile corespondente, iar plăcerile aparţin ambelor părţi ale firii omeneşti. Există, aşadar, plăceri trupeşti, care se fac simţite prin intermediul mădularelor trupului, şi plăceri duhovniceşti, care ţin de universul nostru sufletesc şi duhovnicesc.
Continuare…

Rugăciunea minţii şi creştinii din lume

Adaugat la decembrie 2, 2014 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Mereu se pune întrebarea: e posibil ca aceia care trăiesc în lume să se îndeletnicească cu rugăciunea minţii? Pentru cei care întreabă, vom răspunde afirmativ. Da, este posibil. Ca să fie înţeles îndemnul nostru de către cei interesaţi, precum şi demonstraţia, pentru necunoscători, voi lămuri pe scurt acest subiect, astfel încât să nu mai fie preocupaţi de interpretările diferite ale “rugăciunii minţii” şi de definirea acesteia.

În general, rugăciunea este singura lucrare şi virtute deopotrivă necesare şi obligatorii pentru întreaga fire cuvântătoare, simţitoare şi înţelegătoare, omenească şi îngerească, de aceea ni se şi porunceşte să o lucrăm neîncetat.

Rugăciunea nu se împarte dogmatic în tipuri şi moduri, dar, după spusele Sfinţilor noştri Părinţi, fiecare tip şi mod de rugăciune este folositor, fiind de ajuns să nu afle omul în vreo rătăcire sau influenţă demonică. Scopul acestei lucrări atotvirtuoase este să îndrepteze şi să păstreze mintea omului la Dumnezeu. Pentru aceasta, aşadar, Părinţii ne-au pus la îndemână cele mai uşoare moduri simplificând rugăciunea, astfel încât mintea noastră să se îndrepteze şi să rămână la Dumnezeu într-un chip cât mai simplu şi statornic. Continuare…

Conştiinţa omenească

Adaugat la noiembrie 5, 2014 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Vatopedinul

Citim în Psalmii lui David: „Iar peste durerea rănilor mele au adăugat şi altă durere” (Psalm 68, 27). Acest lucru se potriveşte foarte bine cu ceea ce noi denumim conştiinţă, fiindcă aceasta, numai durere şi chin aduce în viaţa omului. S-ar părea că ,,pedeapsa” aceasta i-a fost dată omului ca să se chinuiască fără nici un motiv pe această cale fără întoarcere, în dificilele împrejurări ale vieţii lui. Ce influenţă are asupra vieţii conştiinţa, şi, mai ales, ce anume exercită ea, astfel încât să controleze la sânge gândurile şi faptelor tuturor? Ea este un prigonitor continuu al liniştii, un vierme neadormit care sălăşluieşte în minte şi în inimă şi otrăveşte fiecare mişcare şi fiecare acţiune a omului care ar avea drept scop confortul şi liniştea sa.
Continuare…


Pagina 1 din 212