Roadele iubirii de sine si ale ravnei fara sfatuire si fara ascultare – Parinte Arsenie Boca

Adaugat la septembrie 29, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti

„Cu trecerea de vreme, satana s-a mai iscusit in rele. Pe cine poate sa-l intoarca impotriva lui Dumnezeu, o face, ranjind bucuros; pe cine iubeste pe Dumnezeu, dar calatoreste fara sfat si intrebare, il invata si el sa iubeasca pe Dumnezeu, si-l lauda ca bine face, fara sa priceapa acestia ca au cazut la lauda straina si ca in credinta lor s-a incalcit un fir subtire de putere vrajmasa. („¦)

Deci nu-i de mirare ca-i da in robia inselatorului de minte, ca sa-i chinuiasca. Cate unii mai aprinsi la minte, fie de la fire, fie de la boli, neavand cercarea dreptei socoteli, scancesc in inima lor dupa daruri mai presus de fire, imbulziti de iubirea de sine. Avand iubirea fara minte, pe care ar vrea sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire, Dumnezeu ingaduie duhului rau sa-i amageasca desavarsit (II Tesaloniceni 2, 11), ca pe unii ce indraznesc sa se apropie de Dumnezeu, necurati la inima. De aceea, pentru indrazneala, ii da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Astfel, cand atarna de la Dumnezeu o atare pedeapsa peste oarecare, il cerceteaza satana, luand chipul mincinos al lui Hristos, si graindu-i cu mare blandete ii tranteste o lauda, cu care-l castiga fulgerator, si poate pentru totdeauna, ca pe unul ce, pe calea cea stramta si cu chinuri ce duce la Imparatie, umbla dupa „placeri duhovnicesti”. Iata-l cu momeala pe gat. Continuare…

Sfîntul Siluan Athonitul

Adaugat la septembrie 24, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Siluan Athonitul, Vietile Sfintilor

Acest Siluan, cetatean al Ierusalimului cel ceresc, s-a ivit din parinti cucernici de pe pamîntul Rusiei în satul numit Sovsk, tinînd de Mitropolia Tambovului. S-a nascut în anul al 1866-lea de la nasterea dupre trup a Cuvîntului lui Dumnezeu, si din tinerete a fost chemat la pocainta de Însasi prealaudata Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria. Ajungînd cu vîrsta la al 27-lea an, a parasit grijile lumii si întarindu-se la drum cu rugaciunile celui între sfinti Parintele Ioan din Kronstadt, a ajuns în Grecia, la vestitul Munte Athos, luînd asupra-si jugul cel monahicesc în Mînastirea Sfîntului Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon.

Daruindu-se din tot sufletul lui Dumnezeu, în putina vreme nu numai a primit rugaciunea cea neîncetata în dar de la Preasfînta de Dumnezeu Nascatoare, dar si negraitei dumnezeiesti aratari în slava a Domnului nostru Iisus Hristos s-a învrednicit, în cinstita biserica a Sfîntului Prooroc Ilie care se afla în moara zisei mînastiri.

Stingîndu-se însa primul har si cuprins fiind cel preacuvios de plîns mare, si de multe ori fiind parasit de Dumnezeu si dat ispitirilor vrajmasilor celor întelegatori, vreme de 15 ani urmînd pasilor lui Hristos, „cereri si rugaciuni catre Cela ce putea sa-l mîntuiasca pre dînsul din moarte, cu strigare tare si cu lacrami aducînd” (Evr 5,7), învatat de Dumnezeu fiind (vezi In 6,45), de Sus a auzit glasul Datatorului de Lege: „Tine-ti mintea în iad si nu deznadajdui„, pre carele pazind ca pre un nemincinos îndreptar, alergat-a în calea lui Antonie, lui Macarie, lui Sisoe, lui Pimen si a celorlalti preaslaviti dascali ai pustiei, a caror masura si ale caror daruiri a atins, aratîndu-se un învatator apostolicesc si proorocesc, viu fiind si dupre moarte.
Continuare…

Despre pacea buna si pacea inselatoare – Sf. Macarie de la Optina

Adaugat la septembrie 20, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Sfintii de la Optina

Gandurile care aduc descumpanire si neliniste sunt de la diavol. Gandurile „˜dupa Dumnezeu”™ aduc siguranta, indrazneala si pace.

Cat despre oamenii care traiesc, chipurile, o anumita fericire, desi nu au o viata duhovniceasca si desi nu se intereseaza de trairea crestina autentica, de trairea interioara, si sunt plini de pace si de fericire, ei bine, afla ca acestia traiesc o pace falsa „“ pacea stricacioasa a lumii acesteia -, nu adevarata pace a Domnului nostru Iisus Hristos.
Continuare…

Cărarea împăratiei (35 de fragmente definitorii) – Părintele Arsenie Boca

Adaugat la septembrie 17, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti

1. „Căci pofta cărnii este vrăjmăsie împotriva lui Dumnezeu fiindcă nu se supune legii lui Dumnezeu, si nici nu poate” (Romani VIII, 7). Asa vine că fiecare duce un ateu, necredincios în spate „“ trupul de pe noi. De la starea asta si pînă la a-l face să fie templu sau Biserică a Duhului Sfînt (I Corinteni 3,16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreagă.

Firea trupului fiind surdă, oarbă si mută, nu te poti întelege cu el decît prin osteneală si foame, acestea însă trebuie conduse după dreapta socoteală, ca să nu dăuneze sănătătii. Acestea îl îmblînzesc, încît nu se mai tine vrăjmas lui Dumnezeu. Rugăciunea si postul scot dracii poftei si a mîniei din trup. Foamea îmblînzeste fiarele. [Arsenie Boca, Cărarea împărătiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Romîne a Aradului, 1995, pag. 21]

2. Bucuria neînfrînată, chiar cea pentru daruri cu adevărat duhovnicesti, te poate face să uiti că încă n-ai iesit cu totul din împărătia ispitelor. Sufletul însă care se mîntuieste este acela care nu mai trăieste pentru sine, ci pentru Dumnezeu, sufletul care s-a izbăvit de sine si petrece ca un dus din lumea aceasta. Viata si dragostea lui întreagă este numai Dumnezeu, care-L face să uite de sine, iar cînd revine, se urăste pe sine. [pag. 24]
Continuare…

Icoana Maicii Domnului „Sporirea Mintii”

Adaugat la septembrie 10, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Icoane

Icoana „Sporirea Minţii” („Sporirea Înţelepciunii”) este o Icoană rusă mai rară, prin reprezentarea deosebită a Maicii Domnului, cu Pruncul Sfînt, înfăşuraţi pînă la umeri într-o îmbrăcăminte în formă de clopot.

Sporirea Minţii este o icoană a Maicii Domnului, mult iubită de cei rîvnitori de învăţătură, însă neputincioşi în a înţelege şi reţine cele studiate. Întotdeauna Dumnezeu, prin rugăciunile mijlocitoare ale Maicii Domnului şi ale tuturor Sfinţilor Săi, întăreşte pe cele slabe şi plineşte pe cele neputincioase. Cunoaştem cuvîntul Scripturii, care zice: „Ceea ce la om este cu neputinţă, la Dumnezeu este cu putinţă.”

Icoana Maicii Domnului Sporirea Mintii a fost descoperită în Rusia, în Catedrala Schimbarea la Faţă – Spaso Preobrajensk – din oraşul Ribinsk, gubernia Iaroslavului. Apariţia acestei icoane se datorează credinţei ortodocşilor în darul Maicii Domnului de a fi mijlocitoare în faţa Fiului ei şi Dumnezeu, pentru a dărui oamenilor binefaceri duhovniceşti şi trupeşti, printre care luminarea minţii şi a inimii cu adevărul dumnezeiesc.

După predanie originea icoanei ţine de un eveniment aparţinînd secolului al XVII-lea, legat de un iconograf. Acesta era un om foarte evlavios, dar cînd s-a petrecut revizuirea cărţilor de cult şi a practicilor religioase din Rusia, în timpul patriarhului Nikon (între 1652-1658), el s-a tulburat, neştiind cum este bine să creadă mai departe. Este vorba de tulburarea care s-a produs în întreaga Rusie, datorată apariţiei rascolnicilor, ce s-au opus oricărei asemenea revizuiri, deşi aceasta se făcea în concordanţă cu practicile Bisericilor din Constantinopol, Ierusalim şi Alexandria, fiind deci în spiritul unei Tradiţii dinamice a Bisericii.
Continuare…

Parintele Arsenie Papacioc despre problema actelor cu cip (video 31 august 2010): „Se face zgomot prea devreme si asta este in favoarea dusmanului”

Adaugat la septembrie 8, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Papacioc, Articole, Cuvinte duhovnicesti, Interviuri

„Eu n-as primi asa ceva”¦ Este o chestie personala”

– Parintele Mihail: Problema actelor cu cip, care urmeaza sa vina, stim cu totii ca nu sunt bune”¦

– Parintele Arsenie: Parinte draga, mai intai [ca] se face zgomot prea devreme. Zgomotul asta este in favoarea dusmanului. Mi-a placut raspunsul Patriarhului Greciei: miroase a 666 in ce fac astilalti. Raspunsul meu e asta: eu n-as primi asa ceva.

– Parintele Mihail: Nici noi nu il primim.

– Parintele Arsenie: Dar inseamna ca iti pui si capul la bataie. Asa ca-i o chestie personala.

– Parintele Mihail: Acuma, au sustinut unii parinti ca crestinii care au acte cu cip n-ar mai trebui dezlegati la Taina Spovedaniei, nici impartasiti, iar ca preotii daca au”¦
Continuare…

Despre bazele educaţiei creştine

Adaugat la septembrie 6, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Familia

Am explicat deja, ca educatia crestina a copiilor trebuie sa fie începuta de la cea mai frageda vîrsta, pentru ca primii cinci-sase ani ai copilariei sunt hotarîtori pentru tot restul vietii omului. Am aratat de asemenea, cam în ce consta, în general, începutul educatiei, si anume ca parintii sunt datori sa alunge din sufletul copilului orice tendinta spre rau si sa cultive aplecarea spre cele bune. In acest capitol, precum si în urmatoarele, vom urmari mai amanuntit, care sunt acele defecte care trebuiesc îndreptate si care sunt principiile binelui, spre care copilul trebuie îndrumat.

Dupa cum ne spune înteleptul Solomon, ”începutul întelepciunii este frica de Dumnezeu” (Pilde 1,7). Bazati pe aceasta, trebuie sa spunem ca prima virtute pe care parintii trebuie sa o cultive în sufletele copiilor lor, cît mai devreme posibil, este frica de Dumnezeu, adica credinta si evlavia fata de Acesta.

Însa de ce – veti întreba poate – trebuie ca noi parintii, si în special mamele, sa îi învatam pe copii nostri despre credinta si despre evlavie, înca de la vîrsta prunciei?
Continuare…

Cuvinte de trezire si de limpezire duhovniceasca de la Cuviosul Serafim Rose

Adaugat la septembrie 2, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Serafim Rose

* „Poate că aceştia sunt ultimii cîţiva ani în care mai putem continua să răspîndim liberi cuvîntul”.

* „Ştiţi ce s-ar întîmplă dacă Hristos ar umbla astăzi prin lume? Probabil că L-ar interna într-un spital de nebuni şi L-ar droga cu tot felul de medicamente. Lumea L-ar răstigni şi acum la fel cum a făcut-o acum două mii de ani”.

* „Lumea face parte prea mult din viaÈ›a noastră. Adeseori „“ iar în ziua de astăzi, de fapt, în chip obiÈ™nuit „“ uităm de lumea cea cerească. Apăsarea lumescului este extrem de puternică astăzi, încît de multe ori pierdem din vedere ce înseamnă a fi de fapt creÈ™tin”.

* „Regret acum multe din articolele „pro-zelotiste” pe care le-am publicat in Cuvîntul Ortodox în anii de început: am contribuit la crearea unui monstru, şi pentru aceasta mă căiesc!”
Continuare…

Marturii despre Hristos (III): Scrisoarea nevestei lui Pilat, Klavdia Procula, adresata prietenei sale, Pulvia Romelia

Adaugat la august 26, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Istoria Bisericii

„KLAVDIA PROCULA, ţie PULVIA ROMELIA, salutare!

O, tu, a mea credincioasă tovarăşă, mă întrebi şi mă rogi a-ţi descrie evenimentele care s-au petrecut în ziua despărţirii noastre. Ştirile unora din ele au ajuns şi pînă la tine, însă taina în care sunt învăluite, trezeşte în tine neliniştea şi dorinţa de a şti starea mea.

Dînd atenţie delicatului tău apel, mă voi strădui să-mi aduc aminte inelele lanţului de amintiri împrăştiate ale vieţii mele şi dacă vei întîlni asemenea împrejurări care ar uimi mintea ta, atunci adu-ţi aminte că puterile creatoare sunt nepătrunse şi înconjurate de întuneric pentru priceperea noastră neputincioasă şi muritoare şi că este cu neputinţă pentru fiinţele muritoare de a schimba soarta vieţii lor.

Eu nu o să-mi amintesc primele zile ale vieţuirii mele care au zburat aşa de repede, în pace, la Narbona, sub paza şi grija părintească şi sub ocrotirea prezenţei lor. Tu ştii că odată cu sosirea celei de-a 16-a primăveri a fecioriei mele, m-am unit prin legămînt conjugal cu Romanul Ponţiu Pilat, nepot al unei renumite familii care ocupa pe atunci în Italia un loc de Guvernator. Continuare…

Despre copiii lepadati – Pr. Arsenie Boca

Adaugat la august 20, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Avort, Familia

[…] Alta durere mare pe care o aveti voi mamele, dar care atarna si-asupra tatilor, sunt copiii lepadati. E pacat strigator la cer! E ucidere la mijloc, nu e ceva mai usor. E pacat strigator la cer. Ascultati toti cu luare aminte. Sangele lor striga razbunare. De aceea nu vei avea noroc cu ceilati ci plans si jale. Razbunarea sangelui varsat se face fara mila, ori ca iti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere insasi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se intampla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste, ca atata suparare vei avea in casa incat iti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu ce o are cu toti pacatosii. Si se apropie diavolul de tine si-ti baga-n cap gandul sa-ti iei lumea in cap si sa-ti faci capatul. Asta e glasul impotriva tuturor celor ce fac asa. Mare ispitire patesc mamele care au ucis copii. Iar daca vrei sa scapi tu si ceilalti copii pe care i-ai facut trebuie sa pui in loc tot atatia copii ai altor femei sarace si sa-i botezi. Iar daca nu, ia-i si botezati gata caci stie Dumnezeu cat te mai tine. Si sa grijesti de dansii ca si de copiii tai, cu imbracaminte si incaltaminte frumoasa, bani de scoala, pana-s in stare sa-si castige singuri painea. Si ce scoti din copiii tai aceea sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile ce le vei avea in vremea asta fie pentru ei fie de la ei sa le rabzi toate nadajduind mila lui Dumnezeu, ca-ti va ierta pacatul. Caci prin rabdare ispasesti pacatul. Iar milostenia cu osteneala biruie inaintea judecatii.
Continuare…