Parintele Arsenie ne invata cum sa stam impotriva curviei, a mandriei si a vorbariei
Adaugat la februarie 13, 2012 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti, Tinerii
“– Cum sa putem birui mai usor razboiul desfranarii si al gandurilor trupesti?
– Pentru biruirea acestui razboi al curviei, in orice stadiu s-ar afla, trebuie mai intai cerut harul bunului Dumnezeu. Nu este o batalie de scurta durata, pentru ca trebuie neaparat ajuns la o biruinta totala. La inceput fiecare se vede neputincios sa se impotriveasca, dar la Dumnezeu totul este cu putinta.
Inceputul acestei lupte este:
a) Sa vrea neaparat sa scape de acest razboi.
b) Sa se roage cu toata inima, la Dumnezeu si la Maica Domnului, sa-l ajute.
Continuare…
Ce trebuie sa cerem prin rugaciune?
Adaugat la iulie 26, 2011 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti
Cand Iisus spune: „Tot ce veti cere in numele Meu, Tatalui, veti primi„, El se refera in primul rand la lucrurile spirituale, la viata sufletului pentru care de fapt a venit in mijlocul oamenilor. Si tot El spune cu alt prilej: „Cautati Imparatia lui Dumnezeu„. Deci aceasta trebuie sa cerem in rugaciunea noastra.
Continuare…
Roadele iubirii de sine si ale ravnei fara sfatuire si fara ascultare – Parinte Arsenie Boca
Adaugat la septembrie 29, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti
„Cu trecerea de vreme, satana s-a mai iscusit in rele. Pe cine poate sa-l intoarca impotriva lui Dumnezeu, o face, ranjind bucuros; pe cine iubeste pe Dumnezeu, dar calatoreste fara sfat si intrebare, il invata si el sa iubeasca pe Dumnezeu, si-l lauda ca bine face, fara sa priceapa acestia ca au cazut la lauda straina si ca in credinta lor s-a incalcit un fir subtire de putere vrajmasa. („¦)
Deci nu-i de mirare ca-i da in robia inselatorului de minte, ca sa-i chinuiasca. Cate unii mai aprinsi la minte, fie de la fire, fie de la boli, neavand cercarea dreptei socoteli, scancesc in inima lor dupa daruri mai presus de fire, imbulziti de iubirea de sine. Avand iubirea fara minte, pe care ar vrea sa o cinsteasca cu daruri mai presus de fire, Dumnezeu ingaduie duhului rau sa-i amageasca desavarsit (II Tesaloniceni 2, 11), ca pe unii ce indraznesc sa se apropie de Dumnezeu, necurati la inima. De aceea, pentru indrazneala, ii da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Astfel, cand atarna de la Dumnezeu o atare pedeapsa peste oarecare, il cerceteaza satana, luand chipul mincinos al lui Hristos, si graindu-i cu mare blandete ii tranteste o lauda, cu care-l castiga fulgerator, si poate pentru totdeauna, ca pe unul ce, pe calea cea stramta si cu chinuri ce duce la Imparatie, umbla dupa „placeri duhovnicesti”. Iata-l cu momeala pe gat. Continuare…
Cărarea împăratiei (35 de fragmente definitorii) – Părintele Arsenie Boca
Adaugat la septembrie 17, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti
1. „Căci pofta cărnii este vrăjmăsie împotriva lui Dumnezeu fiindcă nu se supune legii lui Dumnezeu, si nici nu poate” (Romani VIII, 7). Asa vine că fiecare duce un ateu, necredincios în spate „“ trupul de pe noi. De la starea asta si pînă la a-l face să fie templu sau Biserică a Duhului Sfînt (I Corinteni 3,16) e de luptat de cele mai multe ori viata întreagă.
Firea trupului fiind surdă, oarbă si mută, nu te poti întelege cu el decît prin osteneală si foame, acestea însă trebuie conduse după dreapta socoteală, ca să nu dăuneze sănătătii. Acestea îl îmblînzesc, încît nu se mai tine vrăjmas lui Dumnezeu. Rugăciunea si postul scot dracii poftei si a mîniei din trup. Foamea îmblînzeste fiarele. [Arsenie Boca, Cărarea împărătiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Romîne a Aradului, 1995, pag. 21]
2. Bucuria neînfrînată, chiar cea pentru daruri cu adevărat duhovnicesti, te poate face să uiti că încă n-ai iesit cu totul din împărătia ispitelor. Sufletul însă care se mîntuieste este acela care nu mai trăieste pentru sine, ci pentru Dumnezeu, sufletul care s-a izbăvit de sine si petrece ca un dus din lumea aceasta. Viata si dragostea lui întreagă este numai Dumnezeu, care-L face să uite de sine, iar cînd revine, se urăste pe sine. [pag. 24]
Continuare…
Despre copiii lepadati – Pr. Arsenie Boca
Adaugat la august 20, 2010 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Avort, Familia
[…] Alta durere mare pe care o aveti voi mamele, dar care atarna si-asupra tatilor, sunt copiii lepadati. E pacat strigator la cer! E ucidere la mijloc, nu e ceva mai usor. E pacat strigator la cer. Ascultati toti cu luare aminte. Sangele lor striga razbunare. De aceea nu vei avea noroc cu ceilati ci plans si jale. Razbunarea sangelui varsat se face fara mila, ori ca iti ia Dumnezeu si pe ceilalti, ori vor cere insasi capul mamei. Stiti bine ca aceasta se intampla la multe atunci pe loc. Iar aceasta asa se tocmeste, ca atata suparare vei avea in casa incat iti pierzi cumpatul si uiti de marea mila a lui Dumnezeu ce o are cu toti pacatosii. Si se apropie diavolul de tine si-ti baga-n cap gandul sa-ti iei lumea in cap si sa-ti faci capatul. Asta e glasul impotriva tuturor celor ce fac asa. Mare ispitire patesc mamele care au ucis copii. Iar daca vrei sa scapi tu si ceilalti copii pe care i-ai facut trebuie sa pui in loc tot atatia copii ai altor femei sarace si sa-i botezi. Iar daca nu, ia-i si botezati gata caci stie Dumnezeu cat te mai tine. Si sa grijesti de dansii ca si de copiii tai, cu imbracaminte si incaltaminte frumoasa, bani de scoala, pana-s in stare sa-si castige singuri painea. Si ce scoti din copiii tai aceea sa iasa si din aceia. Iar toate necazurile ce le vei avea in vremea asta fie pentru ei fie de la ei sa le rabzi toate nadajduind mila lui Dumnezeu, ca-ti va ierta pacatul. Caci prin rabdare ispasesti pacatul. Iar milostenia cu osteneala biruie inaintea judecatii.
Continuare…
Cele mai bune vremi de mîntuire
Adaugat la decembrie 2, 2009 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti
Iată dovada istorică
La anul 313 de la Hristos împăratul Constantin dă edictul de la Milano, prin care recunoscu creştinismul printre religiile de stat. Mare bucurie în creştinătate! Dar … cum au scăpat creştinii de grijă, cum au trecut din ilegalitate la libertate, la persoană juridică, viaţa morală a creştinilor începu să se destrame. Cum şi-au primit averile înapoi, urmaşii mucenicilor, puţini au mai rămas ca să nu se încovoaie cu dragostea mai mult spre lumea aceasta (a stomacului). Deci, de îndată ce au ieşit de prin găurile pămîntului (catacombele) la larg, de îndată ce-au scăpat de prigoanele cezarilor, într-un cuvînt de îndată ce au ieşit din împreunarea de jertfă a vieţii, cînd adică nu mai era o primejdie a mărturisi creştinismul pe faţă, s-a întîmplat că şi dragostea de Dumnezeu şi grija de suflet pînă la aşa măsură răciseră, încît au început a se lua după un rătăcit, Arie, care tăgăduia dumnezeirea Mîntuitorului, chiar piatra de temelie, prin care stă sau cade cineva din creştinism. De îndată ce creştinismul, mai bine zis creştinii, fură lăsaţi la larg, se înmulţi şi înclinarea de a cădea din creştinism. Nu ştiu cum, dar parcă nu e nimic în lume fără o rînduială, a venit şi pentru aceştia o căpetenie după care să se ia.
Continuare…
Neajunsurile duhovniceşti ale începătorilor
Adaugat la iunie 2, 2009 de Victor
Categoria: Arsenie Boca, Articole, Cuvinte duhovnicesti
Înclinaţii spre trufie
Mai curînd vor să dea lecţii decît să primească. Ei osîndesc în inima lor pe cei ce nu pricep credinţa după felul lor şi această simţire, mai întîi tăinuită, o scot la iveală prin cuvinte şi atunci ţi se pare că auzi pe fariseul care crede că preamăreşte pe Dumnezeu lăudîndu-se cu faptele sale şi dispreţuind pe vameşul. Asta înseamnă să faci pe voia diavolului. Acestea toate împing sufletul la mîndrie şi la trufie. Acestea nu sunt de nici un folos începătorilor (dar şi că ele îi schimbă în păcate). Căci nu pot să se mai sufere unul pe altul, şi dacă se găseşte vreun concurent ca să-l înjosească pe aproapele său, aceste lucruri îi plac. Vor vedea paiul din ochiul fratelui lor, dar bîrna din ochiul lor nu o vor vedea; ei vor strecura ţînţarul altora şi vor înghiţi cămila lor.
Continuare…