Combaterea celor trei obiecţiuni neoprotestante împotriva cultului Maicii Domnului
Adaugat la septembrie 12, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Religii si secte
Potrivit învăţăturii Bisericii noastre Ortodoxe Maica Domnului este „Născătoare de Dumnezeu» (Teotokos) şi «pururea Fecioară» – (aeipartenia). Ei i se cuvine supravenerare (hyperdulia) pentru că Ea L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu mai presus de fire şi de înţelegerea omenească. Învăţătura despre vrednicia Maicii lui Dumnezeu de a fi numită «Născătoare de Dumnezeu» şi «Pururea Fecioară» a fost formulată în anul 431 la sinodul III ecumenic* din Efes şi a fost întărită definitiv la sinodul VII ecumenic (Niceea 787) cînd s-a hotărît că Ei i se cuvine preacinstire.
Neoprotestanţii (baptiştii, iehoviştii, adventişii etc.) nu ţin cont de istoria Bisericii Universale şi nici de învăţăturile ei formulate de-a lungul primelor secole ale creştinismului, şi în cazul învăţăturii despre Maica Domnului ei neagă vrednicia Ei de a fi preacinstită.
Biserica baptistă
Adaugat la septembrie 12, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Religii si secte
Istoric
Cînd primii protestanti – Luther, Calvin sau Zwingli – au început să-si propovăduiască ideile de reformare a bisericii romano-catolice, nici unul dintre ei nu se gîndea că ei însisi vor deveni obiect de reformă în actiunile unor neo-reformati (neoprotestanti).
Luteranii, primii protestanti, au început să se organizeze în comunităti separate de bisericile romano-catolice, afirmînd cu tărie ideile puse în circulatie de Luther. Au fost eliminate orice înfătisari religioase (statui, icoane, cruci, etc.). Slujbele au început sa fie conduse de predicatori fără studii religioase, căci scolile teologice erau exclusiv catolice. Din acest motiv nu exista o unitate a învătăturilor protestante, fiecare predicator predicînd potrivit cu imaginatia lui, denumita ad-hoc „descoperire de la Dumnezeu”. Astfel se face că relativ în aceeasi perioadă întîlnim miscări protestante cu învătături diferite.
Continuare…
Discutie intre doi embrioni …
Adaugat la septembrie 10, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Pilde si povestiri
– Si tu crezi in viata de dupa nastere?
– Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.
– Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate?
– Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura.
– Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical. Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
Continuare…
Cultul penticostal – Biserica lui Dumnezeu apostolică
Adaugat la septembrie 9, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Religii si secte
Spre sfîrsitul secolului 19 America era deja plictisita de numeroasele si sporadicele „treziri religioase”. Multi predicatori ambulanti se compromisesera prin tertipurile la care apelau pentru a încălzi multimile. Masele voiau ceva nou iar acest nou nu a întîrziat sa vina sub lozinca „Dumnezeu face o lucrare noua”.
Continuare…
Vederea pacatului propriu
Adaugat la septembrie 8, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ignatie Briancianinov
Va veni acel timp infricosat, va sosi acel ceas plin de groaza in care toate pacatele mele vor sta dezgolite in fata lui Dumnezeu Judecatorul, in fata ingerilor Lui, in fata intregii omeniri. Presimtind starea sufletului meu in aceste clipe cutremuratoare, ma umplu de spaima. Sub inraurirea presimtirii vii si puternice ma grabesc cu frica sa ma adancesc in cercetarea de sine, ma grabesc sa caut in cartea constiintei mele gresalele insemnate si savarsite cu lucrul, cu cuvantul, cu gandul.
Continuare…
Despre adevarata si fatarnica smerita-cugetare
Adaugat la septembrie 5, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ignatie Briancianinov
„Nimeni sa nu va insele printr-o prefacuta smerita cugetare” ( Col. 2, 18), a spus Sfantul Apostol Pavel.
Adevarata smerita-cugetare sta in ascultarea si urmarea lui Hristos (Filip. 2, 5-8).
Adevarata smerita-cugetare este intelegerea duhovniceasca. Ea este un dar al lui Dumnezeu; ea este lucrarea harului Dumnezeiesc in mintea si in inima omului.
Este si o „smerita-cugetare” dupa bunul plac al omului: pe aceasta si-o alcatuieste pentru sine sufletul iubitor de slava desarta, sufletul amagit si inselat de invatatura mincinoasa, sufletul care se linguseste pe sine, sufletul care cauta maguliri din partea lumii, sufletul care nazuieste cu totul spre sporirea lumeasca si spre desfatarile lumesti, sufletul care a uitat de vesnicie, de Dumnezeu. Continuare…
Fariseii zilelor noastre
Adaugat la septembrie 4, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Serafim Rose
Un episcop pe Stil Vechi din Grecia ne-a scris cît de multă vătămare a fost adusă Bisericii Ortodoxe din Grecia de către ceea ce el numeste „boala corectitudinii”, atunci cînd oamenii citează canoanele, Părinţii sau tipicul pentru a dovedi ca sunt „corecţi”, si ca toţi ceilalţi sunt în eroare. Corectitudinea poate deveni realmente o „boală” atunci cînd este administrată fără dragoste, fără toleranţă si fără conştiinţa propriilor defecte de percepţie. O asemenea „corectitudine” nu poate produce decît schisme continue, iar în cele din urmă nu va face decît sa ajute Mişcarea Ecumenic şi prin slăbirea mărturiei Ortodoxiei sănătoase.
Continuare…
Faptele parintilor si sanatatea copiilor
Adaugat la septembrie 3, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Constantin Zorin, Familia
Natura omului nu se rezuma la trup, insusirile sufletului – inclusiv cele maladive si pacatoase – mostenindu-se.
Acest fapt a fost luat in seama de catre Sfantul Ierarh Filaret al Moscovei. In „Convorbirea despre nasterea de prunci binecuvantata”, el spune: „Unde a fost semanat grau, grau rasare, nu neghine. Unele boli trec de la parinti la copii. Este firesc ca parintii sa nasca prunci dupa chipul si dupa asemanarea lor, ca din pacatosi sa se nasca pacatosi, la fel cum din ofticosi se nasc ofticosi”. Exista si cazuri deosebite: „Din parinti buni se nasc uneori copii nevrednici de ei, sau copii buni se nasc din parinti nevrednici, sau din parinti obisnuiti se nasc copii neobisnuiti.”
Continuare…
„Renaşterea harismatică”- un semn al vremurilor
Adaugat la septembrie 2, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Religii si secte, Serafim Rose
„Costa Deir luă microfonul şi ne povesti cum i se frînge inima cînd se gîndeşte la Biserica Ortodoxă Greacă. El îi ceru părintelui episcopalian Driscoll să se roage ca să coboare Duhul Sfînt şi în Biserica lor, aşa cum coborîse în Biserica Catolică. În timp ce părintele Driscoll se ruga, Costa Deir plîngea în microfon. După rugăciune urmă un lung mesaj în limbi şi o interpretare la fel de lungă prin care eram înştiinţaţi că rugăciunile fuseseră auzite şi că Duhul Sfînt va sufla cu putere şi va trezi Biserica Ortodoxă Greacă… În acest răstimp era atîta plînset şi strigare în jurul meu, încît am început să mă retrag, nemairezistînd din punt de vedere nervos… Continuare…
Cum şi unde a petrecut Preacurata Stăpîna noastră după Înălţarea lui Hristos?
Adaugat la august 28, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Istoria Bisericii, Vietile Sfintilor

Sfîntul Evanghelist Luca scrie în Faptele Apostolilor, că, Domnul înălţîndu-Se la ceruri, ucenicii Lui s-au întors de la Muntele Eleonului la Ierusalim, şi s-au suit în foişorul unde a fost Cina cea de Taină a lui Hristos. Şi toţi aşteptau cu un suflet în rugăciuni şi în cereri, cu femeile şi cu Maria, Maica lui Hristos, pe care, după ducerea Domnului de la dînşii, o aveau ca pe o mîngîiere şi răcorire în mîhniri, întărire şi învăţătoare în credinţă. Pentru că aceasta, toate cuvintele care le spunea şi toate faptele cele minunate, începînd de la Buna Vestire cu zămislirea cea fără de sămînţă şi naşterea cea fără de stricăciune a lui Hristos, cele ce se făceau în pruncia şi în viaţa Lui mai înainte de botezul lui Ioan, toate acestea le spunea iubiţilor ucenici ai Fiului Său. Şi, ca una ce avea de la Duhul Sfînt mai multă descoperire pentru dumnezeirea Lui şi din vederea lucrurilor lui Hristos, îi încredinţa pe dînşii prin spunerea cu de-amănuntul de toate faptele ce s-au făcut cu dumnezeiasca putere, mai înainte pînă ce s-a arătat lumii, şi cu acelea îi întărea în credinţa cea fără de îndoială.








