Despre judecata dintre Hristos şi Europa – Sf. Nicolae Velimirovici
Adaugat la martie 31, 2009 de Victor
Categoria: Articole, EUtopia, Nicolae Velimirovici
Dacă istoriei ultimelor trei secole – al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea – ar fi să i se dea un nume corect, atunci nu ar exista vreo denumire mai potrivită decît înregistrarea judecăţii dintre Europa şi Hristos. Şi aceasta întrucît nimic nu a avut loc în Europa ultimilor 300 de ani care să nu fi avut legătură cu Hristos Domnul. În această judecată dintre Hristos şi Europa se întîmplă următoarele:
Hristos îi spune Europei că ea a fost botezată în numele Său şi că aceasta ar trebui să-I rămînă credincioasă Lui şi evangheliei Sale.
La acestea, Europa, cea care se apără, răspunde: toate religiile sunt la fel. Ni s-a spus acest lucru de către enciclopediştii francezi. Şi nimeni nu ne poate obliga să credem în ceva. Europa tolerează toate religiile ca fiind superstiţii, din pricina intereselor sale imperialiste. Ea însăşi nu are nici o religie.Cînd, totuşi, îşi împlineşte toate scopurile sale politice, atunci îşi aranjează conturile foarte rapid cu toate superstiţiile oamenilor.
Continuare…
Maica Epistemia: Dumnezeu este totul
Adaugat la martie 30, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Interviuri, Manastirile Moldovei
Maica Epistemia, stareţa Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Suruceni, pot afirma şi cred că m-ar susţine mulţi creştini care o cunosc, este una dintre cele mai agere minţi ale monahismului basarabean. Are o voce domoală din care izvorăşte căldură şi dragoste divină. Să o tot asculţi şi să te minunezi cît de frumos spune despre credinţa adevărată, câtă delicateţe şi discreţie e în orice cuvânt!
Chiar în anul în care s-a născut „“ 1961, biserica din Şişcani, Nisporeni, a fost închisă de satrapii comunişti. „Locuiam în preajma sfântului lăcaş şi atunci când ne sculam vedeam crucea, care zi cu zi începea să se ruineze. Chiar dacă erau unii săteni care doreau să o păstreze, aveau anumite piedici din partea autorităţilor. Continuare…
Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu
Adaugat la martie 30, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Pe vremea dreptcredincioşilor împăraţi Arcadie (395-408) şi Onorie (395-423) a fost în Roma cea veche un bărbat dreptcredincios, anume Eufimian, mai mare între boieri şi foarte bogat. El avea trei mii de slugi, care purtau haine de mătase şi brîie de aur. Dar nu avea fii, fiindcă femeia lui era neroditoare. Şi era bun acel om, păzind poruncile lui Dumnezeu cu dinadinsul, postea în toate zilele pînă la al nouălea ceas şi punea trei mese în casa sa sărmanilor, văduvelor, săracilor, străinilor şi bolnavilor; iar el, într-al nouălea ceas, se ospăta împreună cu monahii cei străini. Iar dacă se întîmpla în vreo zi să aibă puţini săraci la mesele puse înaintea lor şi de i se întîmpla ca prea puţină milostenie să dea săracilor din obişnuitele sale îndurări, atunci, căzînd la pămînt înaintea lui Dumnezeu, zicea: „Nu sînt vrednic să umblu pe pămîntul Dumnezeului meu!”
Soţia lui se numea Aglaida, femeie binecredincioasă şi temătoare de Dumnezeu, milostivă şi îndurătoare către săraci; însă fiind stearpă, se ruga lui Dumnezeu, zicînd: „Doamne, pomeneşte-mă pe mine, nevrednica roaba Ta, şi dezleagă-mi nerodirea, ca să mă învrednicesc a mă numi şi mamă de fii; dă-ne fii, ca să putem avea mîngîiere în viaţa noastră, împreună cu bărbatul meu, şi sprijinitor la bătrîneţile noastre”. Continuare…
Rugaciuni pe malul lacului – Sf. Nicolae Velimirovici
Adaugat la martie 20, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Nicolae Velimirovici

(Fragmente)
I
Cine este Cel Care Se uita la mine printre toate stelele din cer si toate creaturile de pe pamînt?
Acoperiti-va ochii, voi stele si creaturi; nu va mai uitati la goliciunea mea. Aceasta ma chinue destul prin proprii mei ochi.
Ce este oare acolo de vazut? Un pom al vietii care a fost imputinat la marimea unui spin pe cale, care se inteapa atat pe sine cat si pe altii. Ce altceva inafara unei flacari ceresti cufundate in noroi, o flacara care nici nu lumineaza si nici nu se stinge?
Plugari, nu plugaritul vostru este lucrul cel de seama, ci Domnul Care vegheaza.
Cîntareti, nu cîntul vostru este cel ce conteaza, ci Domnul care asculta.
Continuare…
Viata si practica ortodoxa: Inaltarea cugetului, incalzirea inimii
Adaugat la martie 18, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Serafim Rose
1. CREDINTA SI RATIUNEA
Scrierile filosofului rus Ivan Kireievski cuprind cateva idei fundamentale ce ne sunt foarte potrivite astazi. Disputa obisnuita dintre credinta si ratiune, scria el, nu este una corecta. Ratiunea este ceva ce trebuie inaltat la un nivel superior, si acest lucru incearca sa-l daruiasca Biserica Ortodoxa. Ratiunea in sine nu ofera nimic altceva decat o intelegere a acestui taram bi-dimensional, material, care ii preocupa pe majoritatea criticilor si carturarilor din Apus. Se gaseste, totusi, ceva dincolo de acesta. Potrivit gandirii apusene, daca mergi „dincolo” de acestea, trebuie de obicei sa negi ratiunea si sa „sari in intuneric”. In Ortodoxie nu este asa, caci insasi pricina este atat de expusa Adevarului, incat incepe sa se inalte asupra sa.
Vom examina ce legatura are acest lucru cu crestinii ortodocsi, si indeosebi cu convertitii de cuget misionar.
Continuare…
Icoanele. Întrebări şi răspunsuri
Adaugat la martie 17, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Catehism, Icoane
Ce este o icoană?
O icoană este o imagine (de obicei bidimensională), reprezentînd pe Hristos, sfinţi, îngeri, evenimente biblice importante, pilde sau evenimente din istoria Bisericii.
Sf. Grigore Dialogul (Papă a Romei la aprox. 590-604) vorbea despre icoane ca fiind Scriptura pentru analfabeţi:
„Ceea ce scrisul prezintă cititorilor, imaginea prezintă celor neînvăţaţi care o privesc, căci în ea şi cei ignoranţi văd ce ar trebui să urmeze; în ea pot citi analfabeţii” (Epistola către Episcopul Serenus din Marsilia, NPNF 2, Vol. XII, p. 53).
Celor care sugerează că acest fapt nu mai este relevant în epoca noastră, le aducem aminte de rata mare a analfabetismului pe care o avem acum, într-un segment major al populaţiei… copiii.
Icoanele ne ridică minţile de la cele pămînteşti la cele cereşti. Sf. Ioan Damaschinul a spus: „Prin icoane vizibile suntem conduşi la contemplarea a ceea ce este divin şi spiritual”. Prin păstrarea memoriei celor pictaţi în icoane, suntem inspiraţi să-i imităm. Sf. Grigore de Nissa (aprox. 330-395) povestea cum nu putea trece pe lîngă o icoană cu Avraam care-l jertfea pe Isaac „fără să verse lacrimi”. Într-un comentariu la aceste cuvinte, s-a spus la al Şaptelea Sinod Ecumenic: „Dacă unui asemenea Doctor imaginea i-a folosit şi i-a produs lacrimi, cu atît mai mult ea va aduce căinţă şi-i va face bine celui simplu şi needucat”.
Continuare…
Privelistea nedreptatilor lumii acesteia nu trebuie sa ne descurajeze – Sf. Ioan Gură de Aur
Adaugat la martie 11, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
Cînd auziti zicîndu-se ca biserica aceea „a apus”, ca o alta este în „deriva” ca una este prada relelor fara leac, ca aceasta are pastor nevrednic, cealalta drept conducator un om îndoielnic, mîhniti-va”¦
Caci nu se pot suferi asemenea lucruri fara îndurerare. Mîhniti-va, dar puneti întristarii liman, în împrejurarile cînd noi însine ne aflam în greseala – si avem socoteli de dat nu-i nici de trebuinta si nici întelept, ci foarte stricator, sa ne mîhnim, cu o tulburare prea mare. Cu atît mai mult, sa ne lasam descurajati si doborîti din pricina greselilor savîrsite de altii.
Continuare…
Deprinde-te să birui în tine păcatul cu ajutorul lui Dumnezeu
Adaugat la martie 10, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan de Kronstadt
Împărăţia Cerurilor, adică sfinţenia, curăţia, dreptatea, înfrînarea, rugăciunea, întreaga înţelegere, dragostea de Dumnezeu şi de aproapele se ia cu sila (Mt. 11, 12), altfel spus se atinge cu ajutorul haric al lui Dumnezeu de către cel ce plăteşte preţul necontenitei silinţe proprii.
Trupul se împotriveşte duhului, adică oricărei virtuţi, ca să nu facem ceea ce vrem pentru Dumnezeu şi pentru mîntuirea sufletului şi pentru folosul aproapelui. Se cere din partea omului împotrivire faţă de orice rău, faţă de orice patimă, faţă de orice poftă, şi deprinderea, însuşirea fiecărei virtuţi. Viaţa de acum este şcoală duhovnicească, luptă, nevoinţă, război cu păcatul sau cu duhurile răutăţii cele de sub cer, care se luptă cu noi în scop rău.
Continuare…
Aspecte privind terapeutica bolilor mintale
Adaugat la martie 9, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Sanatate
Ne straduim, in continuare, sa oferim bunilor crestini cateva aspecte legate de una din cele mai grele patimiri – boala mintala.
Sfintii Parinti au analizat bolile mintale, luand in calcul cele trei dimensiuni ale fiintei omenesti: trupeasca, psihica si spirituala. De aceea, fenomenul nebuniei n-au uitat niciodata sa-l infatiseze in functie de relatia cu Dumnezeu si in raport cu devenirea fiintei umane.
Continuare…
Trebuie să sărbătorim ziua de 8 martie?
Adaugat la martie 7, 2009 de Victor
Categoria: Articole
Suspiciunea faţă de aparenţe este una din virtuţile creştine. Fără a cerceta, se poate încrede doar în Biserică, în rest creştinul trebuie sa fie suspicios. El nu trebuie să evite întrebările copilăreşti de felul: „Ce faceţi? Unde mă duceţi?”
Fiind în afara Bisericii, te întrebi: unde am nimerit? Eşti luat de mînă şi împins în horă: „Joacă!” Dar dacă hora e încinsă în jurul unui idol? Sau sub picioarele unde dansezi e un loc sfînt … În creştinism nu se admite ca cineva fără cunoştinţă de cauză „să sară cu capul în fîntînă „. În caz contrar, putem repeta o întîmplare ce s-a petrecut pe timpul lui Iulian Apostatul.
Iulian domnea după Împăratul Constantin, adică după ce o mare parte din Imperiu a primit creştinismul. Dar noul împărat a dorit să întoarcă Imperiul înapoi cu faţa spre păgînism şi a recurs la un şiretlic.”După un obicei străvechi, împăratul împărţea banii ostaşilor. Însă de data aceasta el a pus între tron şi ostaşi un altar cu cărbuni încinşi şi a poruncit ostaşilor mai întîi să ardă puţină tămîie şi apoi să primească banii din mîna sa. O mare parte din armată, din neştiinţă a fost înşelată, dar unii au descoperit vicleşugul şi, prefăcîndu-se bolnavi, au ocolit această capcană.
Continuare…








