Predică la Duminica lasatului sec de brînză (a Izgonirii lui Adam din Rai)
Adaugat la martie 17, 2013 de Victor
Categoria: Articole, Ilie Cleopa, Predici
(Despre lucrarea faptelor bune în ascuns şi despre milostenie)
Iar tu postind, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti (Matei 6, 17)
Iubiţi credincioşi,
Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca să facă ascultare de Părintele Său şi să slujească la mîntuirea neamului omenesc, scoţîndu-l din robia diavolului şi a morţii. În toată Evanghelia El a învăţat neîncetat pe oameni, cum să facă voia lui Dumnezeu şi cum să lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mîntuirea sufletelor lor. În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lîngă alte învăţături, ne arată cum să postim şi unde să adunăm comoară pentru sufletele noastre. Iată ce zice în privinţa postului ca să fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mîntuirea sufletelor noastre: Tu însă, cînd posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 17-18).
Omilie la parabola fiului risipitor – Sf. Grigorie Palama
Adaugat la martie 3, 2013 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Grigorie Palama, Predici
1. Proorocul, căinând cetatea Ierusalimului, a grăit: „Va fi dată foamete pe pământ, nu foamete de pâine şi nu sete de apă, ci de auzit cuvintele Domnului” [Amos 8:11]. Foamea este lipsa şi totodată dorinţa hranei neapărat trebuincioase. Dar există ceva mai rău şi mai cumplit decât foamea aceea, anume atunci când cineva are lipsă de cele neapărat trebuincioase mântuirii, rămânând totuşi nepăsător faţă de această nenorocire, fără nici o dorinţă de a se mântui. Căci cel ce flămânzeşte şi are lipsă colindă încoace şi-ncolo căutând o bucată de pâine; iar dacă dă peste o pită mucegăită, sau dacă îşi face rost de o pâine de mei, sau de o turtă de tărâţe, sau de altceva din acest fel de bucate dintre cele mai ieftine, el se bucură tot atât de mult pe cât se întristase mai întâi că nu le găsise. Iar cel ce are foame duhovnicească, adică lipsa şi totodată dorinţa bucatelor duhovniceşti, acela rătăceşte şi caută pe cel care are de la Dumnezeu harisma învăţăturii; şi dacă îl află, bucuros se hrăneşte cu pâinea vieţii cea din suflet. Acesta este cuvântul de mântuire, pe care este cu neputinţă a nu-l afla cei ce-l caută până la sfârşit: „Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui care bate i se va deschide” [Luca 11:10], după spusa lui Hristos.
2. Dar există unii oameni care, lăsându-şi mintea să flămânzească vreme îndelungată, au pierdut însăşi dorinţa de a se hrăni, iar de aceea nu-şi dau seama nici de păgubirea pe care o suferă. Şi cu toate că Îl au pe Cel ce îi învaţă, nu suferă nici măcar auzirea învăţăturii. Iar neavându-L, nu-L caută pe Cel în măsură să-i înveţe, petrecând o viaţă cu mult mai păcătoasă decât fiul [risipitor]. Continuare…
Predică la Duminica Vameşului şi Fariseului
Adaugat la februarie 28, 2013 de Victor
Categoria: Articole, Ilie Cleopa, Predici
Voi sînteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre;
căci ceea ce la oameni este înalt, urîciune este înaintea lui Dumnezeu
(Luca 16, 15)
Iubiţi credincioşi,
În multe locuri ale Sfintei Scripturi se arată cît de mare, cît de păgubitoare de suflet şi cît de urîtă de Dumnezeu este patima mîndriei, dar nu puţin se poate cunoaşte răutatea acestui păcat şi din învăţătura Sfintei Evanghelii de astăzi. Eu, fiind prea mic şi nepriceput a arăta prin scris sau prin cuvînt cîte înfăţişări are şi cît de felurită este această răutate a păcatului mîndriei, voi aduce în mijloc o învăţătură preaminunată a Sfîntului Ioan Scărarul în această privinţă. Prin aceasta se va cunoaşte cîte capete are această înfricoşată fiară a mîndriei şi prin care cei înţelepţi şi iscusiţi vor înţelege cît de pestriţ şi primejdios este acest păcat.
Serafim de Sarov – carbunele inflacarat
Adaugat la ianuarie 15, 2013 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Serafim de Sarov
” Si a fost trimis catre mine un serafim si in mana sa avea un carbune aprins, pe care il luase cu clestele de pe jertfelnic.” (Isaia 6, 6)
Biserica Rusa praznuieste astazi un centenar de la sfarsitul pamantesc al marelui ales al lui Dumnezeu, vestitorul cerurilor, Preacuviosul Serafim de Sarov. Precum serafimul ceresc din vedenia proorocului Isaia, care s-a atins de inima omeneasca cu clestele si carbunele aprins de pe jertfelnicul ceresc, tot asa si acest Serafim pamantesc se atinge de inimi, doar se vor inflacara si ele de la carbunele ceresc.
Preacuviosul Serafim este aproape contemporanul nostru, apropiat si inrudit noua prin patria terestra, prin limba si prin toate datinile. Minunat si insemnat este faptul ca, in vremurile noastre, s-a dovedit posibila aparitia lui – dupa cum si el invata totdeauna, prevenind de la parerea gresita ca numai in vremurile indepartate, din vechime, puteau sa apara cuviosii lui Dumnezeu. Nu numai prin cuvant, ci prin sine insusi el ne incredinteaza ca Dumnezeu in toate timpurile isi arata harul Sau celor ce doresc sa-L primeasca prin fapte de credinta si dragoste, prin stradania inimii si a vointei.
In diferite perioade din viata sa el savarseste mari si numeroase fapte de nevointa: monah – pustnic, eremit desavarsit, dar si staret plin de iubire, stalpnic si nevoitor – parea ca a intrecut orice limita omeneasca pe toate caile urcusului sau ascetic, iar vietuirea lui era o neintrerupta ruga, cugetare, contemplare si calauzire catre Dumnezeu. Continuare…
Predica la Sfantul Ioan Evanghelistul
Adaugat la octombrie 9, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Predici
Frati crestini,
Cel mai mare predicator al lumii din toate timpurile, Sfantul Ioan Gura de Aur, cautand sa infatiseze pe Sfantul Ioan Evanghelistul, cu pana sa maiastra muiata in lumina, a reusit sa zugraveasca un portret, prin punerea in evidenta a umbrelor unei comparatii cu niste oratori sau artisti vestiti care atrag prin talentul lor admiratia lumii. De aceea indemnu-va sa fiti cu luare aminte, pentru a putea vedea in toata splendoarea sa, stralucita icoana sufleteasca a Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan.
„Sfantul Ioan Evanghelistul e un fiu al tunetului, mult iubit de Hristos, coloana intregii Biserici raspandite in lume, un om care tine cheile cerului, care si-a atins buzele sale de Patimile Mantuitorului, care a fost botezat cu botezul Sau, si s-a sprijinit pe inima Sa cu o totala odihna; iata cine ne cheama sa-l ascultam prin Evanghelia sa. El nu vine sa ne dea o reprezentatie, el nu-si ascunde fata sa sub masca, el nu se urca pe scena, el n-are orchestra la picioarele sale, el nu poarta un vestmant de aur. El se infatiseaza cu podoabele unui caracter aparte, de o frumusete incomparabila; el apare imbracat cu Hristos, avand in picioare stralucitele incaltari care vestesc Evanghelia pacii; el poarta in jurul mijlocului sau si pe piept nu purpura impodobita cu aur, ci adevarul numai e acela care face tesatura ornamentala. Continuare…
Cuvînt la Înălţarea Domnului
Adaugat la mai 24, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici, Sarbatori
„Deci, Domnul Iisus, după ce a grăit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu” (Marcu 16, 19)
Ce sărbătoare este astăzi? Este o sărbătoare înaltă şi mare, care covîrşeşte mintea omenească, şi vrednică de marea bunătate a Aceluia ce a aşezat-o, adică a lui Dumnezeu. Astăzi neamul omenesc iarăşi s-a împăcat cu Dumnezeu. Astăzi vrăjmăşia cea îndelungată s-a ridicat, războiul cel îndelungat s-a sfîrşit. Astăzi s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte niciodată nu se putea aştepta. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăşi se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaş al oamenilor, ci pentru că robul era uşuratic la minte; nu pentru că Stăpînul era aspru, ci pentru că robul era nemulţumit.
Voieşti să ştii cum noi am întărîtat asupra noastră pe acest Domn plin de dragoste şi de prietenie? Este neapărat trebuitor să cunoaştem fondul vrăjmăşiei de mai înainte, pentru ca atunci cînd vedem că noi, care eram vrăjmaşii lui Dumnezeu, iarăşi am fost cinstiţi, să ne minunăm de dragostea Aceluia. Şi să nu credeţi că acea schimbare s-ar fi făcut în urma propriilor noastre merite, ci mai vîrtos să nu încetaţi a recunoaşte mărimea harului dumnezeiesc şi de-a pururea să mulţumiţi Lui pentru mărimea darurilor Sale.
Pastorala la Învierea Domnului a ÎPS Mitropolit Vladimir
Adaugat la aprilie 15, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Predici
„A înviat! Nu este aici.
Iată locul unde L-au pus”
(Marcu 16, 6)
Prea Sfinţiţi Episcopi, Prea Cuvioşi şi Prea Cucernici părinţi, Cinstiţi monahi şi monahii, Drept-măritori creştini,
HRISTOS A ÎNVIAT!
De la fiecare altar al dreptei noastre credinţe străbune, iubiţi fii şi fiice duhovniceşti, în această noapte se reaprinde Lumina cea neînserată cu aceeaşi strălucire ca în marea biserică a Sfântului Mormânt din Ierusalim. În fiecare inimă creştină sălăşluieşte în aceste clipe bucuria Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În auzul tuturor pătrund temeinic, ca şi în auzul râvnitoarelor femei purtătoare de mir, sosite „dis-de-dimineaţă” la mormântul gol, precum şi al Sfinţilor Apostoli, cuvintele îngerului: „Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus.” (Marcu 16, 6). Toţi cei ce L-au văzut pe Domnul Iisus înviat şi I-au ascultat graiul plin de învăţătură, au fost îmbrăcaţi cu putere de sus spre a fi martorii şi vestitorii învierii Sale. Împreună cu toţi cei ce s-au învrednicit a fi numiţi cu numele lui Hristos, adeverim acum şi în vecii vecilor minunea învierii: „Cu adevărat a înviat Hristos Domnul”.
Continuare…
Cuvînt în Joia Mare
Adaugat la aprilie 12, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Luca al Crimeii, Predici
Cina cea de Taină a lui Hristos
Cina cea de Taină a lui Hristos este atît de tainică, de adîncă şi nesfîrşit de însemnată, încît inimile noastre se umplu de cutremur: căci la această sfîntă Cină Domnul Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor Săi, a rînduit Taina Sfintei Împărtăşanii şi a săvîrşit pentru întîia dată această Taină, pentru întîia dată i-a împărtăşit pe ucenicii Săi.
Domnul a arătat cu fapta prea-marea Sa smerenie, spălînd picioarele pline de praf ale ucenicilor, pe care acest lucru i-a uluit nespus: „Cum aşa, Marele nostru învăţător, Domnul nostru să ne spele nouă picioarele!” În mirarea lor, toţi tăceau – şi s-au supus plini de fior Domnului Iisus Hristos. Numai înflăcăratul Petru nu a răbdat: „Cum! Învăţătorul meu, Domnul meu Iisus Hristos îmi va spăla mie picioarele! Nu, Doamne, nu ai să-mi speli picioarele!” – la care Domnul i-a răspuns: „Tu nu înţelegi ceea ce fac, dar mai tîrziu vei înţelege”. „Nu, Doamne, în veac nu-mi vei spăla picioarele”. „Dacă nu-ţi voi spăla picioarele, nu vei avea parte cu Mine”. Continuare…
Predica la Botezul Domnului
Adaugat la ianuarie 19, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Teofan Zavoratul
Praznuind Dumnezeiasca Aratare, sa ne mutam cu gandul la locul intamplarii si sa luam aminte cu intelegere la cele ce au loc acolo! (…) Il vedeti la mal pe Sfantul Ioan, in strai din par de camila, incins peste coapse cu curea din piele. Il inconjoara multime fara numar de popor din Ierusalim, din Iudeea si din tot tinutul Iordanului. Botezul Mantuitorului numai ce s-a sfarsit, si ochii tuturor sunt atintiti la Fiul Omului, Care Se ridica din apa. Ei nu mai vad nimic altceva. Voi faceti insa ager prin credinta ochiul mintii voastre si in urma lui Ioan, trecand de acestea pe care le vad toti, opriti-va privirea plina de luare-aminte asupra celor pe care nu le vede toata lumea: cerul deschis, porumbelul care se pogora si glasul ce s-a auzit: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Care bine am voit! (Mt. 3, 17). Sa va opriti privirile si sa nu va desprindeti luarea-aminte de aceasta priveliste minunata! O! Cine va da cuvantului nostru putere ca sa cantam dupa vrednicie slava lui Dumnezeu Care S-a aratat la Iordan in Trei Ipostasuri!
Continuare…
Predica Preafericitului Patriarh Kiril la Dumnezeiasca Liturghie, oficiată în scuarul Catedralei Mitropolitane din Chişinău
Adaugat la octombrie 12, 2011 de Victor
Categoria: Articole, Patriarh Kiril, Predici
La 9 octombrie 2011, de ziua adormirii Apostolului şi Evanghelistului Ioan Teologul şi de ziua pomenirii sfîntului ierarh Tihon, Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii, Preafericitul Patriarh Kiril a condus slujirea Liturghiei Dumnezeieşti pe Piaţa Marii Adunări Naţionale „“ piaţa centrală a oraşului Chişinău. După citirea Evangheliei Înaintestătătorul s-a adresat către cei prezenţi cu o predică.
În numele Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh.
Mă bucur să vă văd pe voi toţi, dragii mei, pe această piaţă, în ziua cînd Domnul m-a învrednicit să vin la Chişinău. Cerul s-a spart, însă pentru pămîntul însetat, care aproape de trei luni nu a primit vlagă, această zi este o zi de binecuvîntare. Într-un anumit sens binecuvîntarea lui Dumnezeu întotdeauna este legată de o anumită incomoditate pentru om, căci ca răspuns la binecuvîntarea lui Dumnezeu este nevoie de eforturi omeneşti.
Astăzi, de ziua pomenirii Sfîntului Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul, noi am auzit un fragment din epistola lui (1 In. 4:12-19). Au fost rostite minunate cuvinte, care ne ajută să înţelegem multe din viaţa omului contemporan. Continuare…
