Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Cautare


Duminica Sf. Ioan Scărarul: cum găsim drumul spre cer

Adaugat la aprilie 7, 2019 de Victor
Categoria: Articole, Luca al Crimeii, Nicolae Steinhardt, Predici, Teofan Zavoratul

Boala pe care o avem aproape toţi

Ce mijloace nu întrebuinţează, mai ales în aceste zile de post, Sfînta lui Dumnezeu Biserică pentru a ţine totdeauna gîndul nostru însufleţit şi priveghetor în ostenelile noastre de a plăcea lui Dumnezeu şi a ne mîntui sufletul! Duminica trecută, ea a înfăţişat cinstirii şi închinării voastre Crucea Domnului, ca să ne spună: „Nu vă temeţi de crucea lepădării de sine şi răstignirii de sine; întreaga greutate a crucii a ridicat-o Domnul singur, iar vouă vă rămîn doar roadele ei mîngîietoare”. Acum ea înfăţişează aducerii şi luării voastre aminte Scara care duce la cer, ne arată pilda suirii pe această scară în scriitorul ei, Sfîntul Ioan, şi ne descrie fericirea însăşi în pericopa evanghelică a Fericirilor. Ea spune acum fiecăruia dintre noi: „Nu cruţa ostenelile; uită-te ce sfîrşit fericit aşteaptă pe ostenitori şi însufleţeşte-te; grăbeşte, fugi, aleargă în aşa fel ca să ajungi la ţintă”. Biserica face acelaşi lucru precum cei care organizează curse. Aceştia oferă premii pentru cei care întrec pe ceilalţi la curse, ca fiecare să vadă că are de ce să se ostenească. Aşa şi Biserica – arată fericirea desăvîrşită şi îndeamnă pe fiecare: „Vrei asemenea fericire? Osteneşte-te”. Fără osteneală, şi încă osteneală din greu, nu vom primi nimic.

(…) Boala pe care o avem aproape toţi în comun – cruţarea şi îngăduinţa faţă de trup – este cu totul nepotrivită celor ce caută şi aşteaptă Împărăţia lui Dumnezeu. Vrei Împărăţia? Nu-ţi cruţa trupul. Dacă îţi va părea rău de trup, nu vei primi împărăţia. Ah! Cum nu este pe gustul nostru această vieţuire aspră ce chinuieşte trupul, şi ce şmecherii nu întrebuinţăm pentru a ne scuti de ea! Iată, acum e post: şi cine posteşte aşa cum trebuie? Unii nu dau doi bani pe post; alţii îl petrec în aşa fel că trupul nu simte nici o asprime în urma lui. Şi ce nu spun aceştia spre a se dezvinovăţi!
Continuare…

Lucrarea harului dumnezeiesc

Adaugat la ianuarie 23, 2019 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul

Am spus că păcătosul se aseamănă unui om cufundat într-un somn adânc. Aşa cum cel adormit nu se va trezi şi nu se va scula de la sine, în ciuda pericolului care se apropie, de nu vine cineva să-l zgâlţâie, tot aşa cel cufundat în somnul păcatului nu-şi vine în fire şi nu se trezeşte până când nu vine harul dumnezeiesc în ajutorul lui. Prin nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, acest har stă la îndemâna tuturor, se apropie pe rând de fiecare şi îi cheamă limpede pe toţi: Deşteaptă-te cel ce dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos (Efeseni 5, 14).
Continuare…

Starea păcătosului – Sf. Teofan Zăvorâtul

Adaugat la iulie 6, 2018 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul

În cele mai multe cazuri, cuvântul lui Dumnezeu înfăţişează pe păcătosul aflat în nevoia de înnoire prin pocăinţă ca fiind cufundat într-un somn adânc. Trăsăturile proprii unor astfel de oameni nu sunt întotdeauna reduse doar la o decădere vădită, ci mai degrabă şi la lipsa, în cel mai strict sens, a râvnei inspirate, neegoiste, de a plăcea lui Dumnezeu, precum şi a silei desăvârşite faţă de orice lucru păcătos. Dăruirea nu e deloc grija cea mai de seamă a preocupărilor şi ostenelilor lor; au timp pentru multe alte lucruri, dar sunt cu desăvârşire nepăsători faţă de propria lor mântuire şi nu simt primejdia care îi paşte. Nesocotesc viaţa cea bună, ducându-şi zilele în necredinţă, chiar dacă uneori, din afară, ar putea părea drepţi şi fără de prihană.
Continuare…

Cum începe viaţa creştină prin Taina Pocăinţei?

Adaugat la ianuarie 23, 2018 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul

Viaţa creştină în har ar trebui să înceapă la Sfântul Botez. Dar cei ce păstrează acest har sunt foarte puţini; cea mai mare parte a creştinilor îl pierd. Vedem cu toţii că există unii oameni care sunt mai mult sau mai puţin decăzuţi în viaţa pe care o duc, din pricina faptului că au avut un început cu totul jalnic, care a fost îngăduit aşa şi cu timpul a prins rădăcini adânci în ei. Continuare…

Predica la Înălţarea Domnului – Sf. Teofan Zăvorâtul

Adaugat la mai 25, 2017 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Teofan Zavoratul

S-a înălţat Domnul în slavă la ceruri. Cum S-a înălţat Acela care, Dumnezeu fiind, este pretutindeni şi pe toate le plineşte?! Şi-a înălţat natura omenească. Este omul din El, cel pe care l-a înălţat la ceruri.

Domnul S-a înălţat şi S-a aşezat de-a dreapta Tatălui şi a lui Dumnezeu. Cum S-a aşezat de-a dreapta lui Dumnezeu Cel Care petrece de-a pururi nedespărţit împreună cu El, în­tr-o singură cârmuire şi şade pe acelaşi pristol? Este firea ome­nească cea pe care a aşezat-o de-a dreapta lui Dumnezeu, este omul din El, cel pe care l-a adus la împreună-împărăţirea cu Dumnezeu, la stăpânirea proniatoare peste toate cele văzute şi nevăzute.

Aşa s-a împlinit binevoirea lui Dumnezeu întru noi. Fiul lui Dumnezeu, coborât pe pământ, l-a urcat pe om pe ume­rii Săi, ca pe o oaie pierdută, şi l-a adus Tatălui Său. Să slăvim bunătatea şi înţelepciunea iubitorului de oameni Dumnezeu. Nu ne-a părăsit şi nu ne-a lăsat pradă nenorocirii noastre, ci a ruşinat viclenia vrăjmaşului şi, îndumnezeind în El fiinţa noastră, ne-a dăruit în chip mântuitor lucrul prin care fuseserăm la început amăgiţi spre nenorocirea noastră.
Continuare…

Bunăvestire. Sf. Teofan Zavoratul si singură bucurie adevărată

Adaugat la aprilie 7, 2017 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Teofan Zavoratul

Binevesteşte, pămîntule, bucurie mare, lăudaţi, ceruri, slava lui Dumnezeu (cîntarea a 9-a din Canonul Bunei Vestiri). Ce bucurie i se porunceşte pămîntului să binevestească? Bucuria mîntuirii în Domnul Iisus Hristos. Tot pămîntul era în doliu adînc, şi deşi aştepta cu încredinţare, însă vreme foarte îndelungată n-a văzut izbavire. În cele din urmă, vestea cea bună a fost adusă din Cer, vestită pe tot pamantul şi primită cu bucurie. Aşadar binevesteşte, pămîntule, această mare bucurie a ta.

Apropiindu-se de pămînt, Cerurile vedeau doar plîngere, amărăciune şi tanguire. Iată că s-a luminat însă faţa tînguitorului pămînt, şi întrucît chipul desavarsirii acesteia a arătat în toată deplinătatea nemărginitele desăvîrşiri ale lui Dumnezeu, cum să se înfrîneze cerurile de la a lăuda această slavă dumnezeiască? Lăudaţi, deci, ceruri, slava lui Dumnezeu.

Cerurile, ce sunt poftite să laude slava lui Dumnezeu, sunt lumea îngerească, iar pamantul căruia i se porunceşte să binevestească bucurie mare sunt oamenii… Ingerilor ce să li se mai amintească de lăudarea lui Dumnezeu cînd ei si asa strigă cu glasuri necurmate: Sfînt, Sfînt, Sfînt Domnul Dumnezeu Savaot? Pe cînd oamenilor poate că nu este de prisos să li se amintească: „Nu uitati, prieteni, de singura bucurie adevărată, adusă nouă din cer în ceasul Bunei Vestiri făcute Preasfîntei Fecioare Maria„.
Continuare…

Lucrarea harului dumnezeiesc

Adaugat la ianuarie 23, 2017 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul

Am spus că păcătosul se aseamănă unui om cufundat într-un somn adânc. Aşa cum cel adormit nu se va trezi şi nu se va scula de la sine, în ciuda pericolului care se apropie, de nu vine cineva să-l zgâlţâie, tot aşa cel cufundat în somnul păcatului nu-şi vine în fire şi nu se trezeşte până când nu vine harul dumnezeiesc în ajutorul lui. Prin nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, acest har stă la îndemâna tuturor, se apropie pe rând de fiecare şi îi cheamă limpede pe toţi: Deşteaptă-te cel ce dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos (Efeseni 5, 14).
Continuare…

Starea păcătosului

Adaugat la decembrie 16, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul

În cele mai multe cazuri, cuvântul lui Dumnezeu înfăţişează pe păcătosul aflat în nevoia de înnoire prin pocăinţă ca fiind cufundat într-un somn adânc. Trăsăturile proprii unor astfel de oameni nu sunt întotdeauna reduse doar la o decădere vădită, ci mai degrabă şi la lipsa, în cel mai strict sens, a râvnei inspirate, neegoiste, de a plăcea lui Dumnezeu, precum şi a silei desăvârşite faţă de orice lucru păcătos. Continuare…

Predica la Sfintii Apostoli Petru si Pavel – Sf. Teofan Zavoratul

Adaugat la iulie 12, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Sarbatori, Teofan Zavoratul

„Prăznuind acum în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, trebuie sa primim de la ei şi povaţuirea cuvenita zilei, ca sa nu praznuim in deşert, ci prin prăznuire să învăţăm cum să trăim creştineşte, iubind. La Sfinţii Apostoli totul este dătător de învăţătură: pilda vieţii lor, ostenelile în propovăduirea Evangheliei şi mai ales scrierile lor de Dumnezeu insuflate, cu care şi suntem îmbiaţi în fiecare an prin cele ce se citesc în biserică. Cine doreşte, poate să tragă învăţătură şi din acest izvor îmbelşugat, dar adînc; eu însă vreau acum să-mi opresc luarea-aminte, împreună cu voi, la ceea ce e mai simplu şi mai apropiat nouă, şi anume la numele Sfinţilor Apostoli verhovnici, şi să scot din ele, pentru mine însumi şi pentru voi, o lecţie pe ziua de astăzi. Vă rog să ascultaţi.

În primul rînd, pătrundeţi cu gîndul în noima numelor acestor Sfinţi Apostoli: ce înseamnă numele „Petru” şi „Pavel”, şi de ce Domnul a rînduit ca ei să fie prăznuiţi împreună?
Continuare…

Chipul desăvârşirii morale: neclintirea în virtute

Adaugat la aprilie 6, 2016 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul, Tinerii

Dar chipul cel mai de seamă al desăvârşirii morale, la care ajunge cel ce s-a păstrat întreg în anii tinereţii este o anumită statornicie în virtute pentru toată viaţa. Samuel a rămas neclintit în faţa tuturor ispitelor care răscoleau casa lui Eli şi în mijlocul tulburărilor poporului de afară. Apoi Iosif, între fraţii săi răi, în casa lui Putifar, în robie şi în libertate, şi-a păstrat tot timpul sufletul neprihănit, într-adevăr, „bine este omului să poarte un jug din tinereţile lui” (Plângerile lui leremia 3, 27). Continuare…