Sinodul III ecumenic de la Efes din 431. Nestorianismul
Adaugat la iulie 24, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Ecumenism, Istoria Bisericii, Religii si secte
Scoala antiohiana invata ca unirea dintre cele doua firi ale Mantuitorului a fost numai morala si consta numai din armonia conlucrarii celor doua firi. Concluzia acestei invataturi era ca nu se cuvine inchinare trupului Domnului, iar expresiile : „Nascatoare de Dumnezeu, Dumnezeu s-a nascut, Dumnezeu a patimit” – sunt eronate.
Continuare…
Sinodul II ecumenic de la Constantinopol din 381. Erezia pnevmatomahilor. Apolinarismul
Adaugat la iulie 23, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Ecumenism, Istoria Bisericii, Religii si secte
1. Erezia pnevmatomahilor – a aparut ca o noua forma a arianismului. Negarea Dumnezeirii lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, punea de la sine in discutie si Dumnezeirea Sfantului Duh.
Denumirea de macedonieni li s-a dat dupa numele episcopului semiarian Macedoniu, depus din scaun in 360 de sinodul din Constantinopol, ca eretic. Dupa moartea lui Macedoniu, conducerea pnevmatomahilor a preluat-o diaconul Maratoniu, hirotonit de Macedoniu de Constantinopol episcop de Nicomidia, de la care au primit numele de maratonieni.
Continuare…
Predica la Duminica a opta după Rusalii
Adaugat la iulie 22, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Predici
(Despre datoriile pastorilor sufletesti)
N-au trebuinţă să se ducă; daţi-le voi să mănînce. (Matei, 14, 16)
Iubiti credinciosi,
In Sfanta Evanghelie de astazi vedem cum Domnul nostru Iisus Hristos a hranit peste cinci mii de oameni numai cu cinci pîini si doi pesti. Caci mergind prin Galileea, vestea tuturor cuvintul mintuirii, fiind inconjurat de o mare multime de oameni, barbati, femei cu copii in brate, batrini si bolnavi de tot felul. Toti cautau pe Dumnezeu si erau insetati dupa cuvintele de invatatura ale Mîntuitorului. Toti suspinau dupa Mesia si aveau nevoie de pastori duhovnicesti care sa-i invete Sfinta Scriptura, sa-i hraneasca cu cuvinte de mintuire, sa-i scape de robia patimilor si sa-i calauzeasca spre Hristos.
Continuare…
Copilul în lumea televiziunii, între a devora şi a fi devorat
Adaugat la iulie 20, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Familia, Sanatate, Tinerii
Deunăzi, o voce tunătoare izbucnind din interiorul cutiei pe care îndeobşte o numim televizor, anunţa:
Urmăriţi programul nostru! Noi facem irealul să pară cît se poate de real!”™”™.
Este evident vorba de un slogan publicitar, un promo agresiv pentru un film de acţiune. De cînd televiziunea se manifestă în procente îngrijorătoare, mai mult ca un instrument de manipulare, ca instrument al satanei, ci nu ca un paliativ, astfel de manifestări agresive, menite să scuture fiinţa să o descentralizeze şi să o înrobească, se fac simţite zilnic la orice oră, pe orice program, fie el chiar un program ce se adresează copiilor.
Continuare…
Sinodul I ecumenic de la Niceea din 325. Arianismul.
Adaugat la iulie 19, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Ecumenism, Istoria Bisericii, Religii si secte
Arie – originar din Libia Egiptului, discipol indirect al ereticului episcop Paul de Samosata, a fost instruit de preotul Lucian din Antiohia, un aderent al lui Paul de Samosata, a avut colegi de studii pe Eusebiu al Nicomidiei, Maris de Calcedon, Teognis de Niceea si Leontie al Antiohiei. Dupa terminarea studiilor, a venit la Alexandria, unde, a fost hirotonit diacon de episcopul Petru, apoi preot de episcopul Achila, primind postul de paroh la biserica Baucalis, cea mai insemnata din cele noua biserici ale Alexandriei.
Arie va fi excomunicat din cauza subordinatianismului. Pleaca din Egipt spre Palestina la Eusebiu al Cezareei. De aici va pleca la Nicomidia, la fostul sau coleg de studii, Eusebiu al Nicomidiei.
Din cauza neintelegerilor aparute, Constantin cel Mare a invitat pe intaistatatorii Bisericii la un sinod ecumenic, unde urma sa fie luate masurile necesare contra lui Arie.
Continuare…
Marea schismă – Călăuză canonică: Despre catolicism
Adaugat la iulie 16, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Ecumenism, Istoria Bisericii, Religii si secte
Schisma dintre Bizant si Roma a fost, negresit evenimentul cel mai tragic al istoriei Bisericii; lumea crestină s-a rupt în două jumătăti, iar această sciziune, ce durează încă, a determinat în bună măsură destinul Răsăritului, ca si cel al Apusului. Biserica de Răsărit, care este adevarata Biserică a lui Hristos, si-a văzut limitat cîmpul cultural si geografic de actiune; pe plan istoric ea s-a confundat doar cu lumea bizantină.[1]
Cît despre Biserica de Apus, ea a pierdut echilibrul doctrinar si ecleziologic al crestinismului primar, iar acest dezechilibru a provocat Reforma din secolul al XVI-lea.
Continuare…
Businessman-ul şi morala ortodoxă
Adaugat la iulie 11, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Biserica si societate, Laurentiu Dumitru, Morala
Averea personala a lui Bill Gates este echivalenta cu PIB-ul Portugaliei. Cifra de afaceri a lui General Motors (168 miliarde de dolari) este echivalenta cu PIB-ul Danemarcei. In fiecare zi, cele mai mari 200 de averi din lume cresc cu 500 de dolari pe secunda. 2,8 miliarde de locuitori ai planetei traiesc cu mai putin de doi dolari pe zi. Bugetul mondial al cheltuielilor militare depaseste 4.000 de miliarde de dolari, adica de doua ori totalul datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare. 70% dintre locuitorii planetei nu au telefon si 50% nu au electricitate. (Frederic Beigbeder)
Un absolvent de teologie ortodoxa, actualmente student la o facultate economica din Iasi, marturisea pe un Forum de discutii de pe Internet ca in permanenta este asaltat cu intrebari de genul: „Cu ce a contribuit religia crestina, in special Ortodoxia, la buna desfasurare a activitatii economice?”. In permanenta i se punea in fata faptul ca cea mai puternica influenta in economie au avut-o Bisericile protestante, ele fiind, in viziunea ASE-istilor, mult mai deschise spre noutate… De aceea, gasesc important a lamuri interconditionarea dintre religie si economia de piata. Putem spune ca Biserica incurajeaza activitatea economica? In ce conditii? Cu ce amendamente?
Continuare…
Despre pruncii morţi prematur
Adaugat la iulie 9, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Familia, Morala
Providenta cea dumnezeiasca este cea care ne spune de ce viata unor oameni se prelungeste pana la adanci batraneti, pe cand unii se bucura de viata numai atat cat trag aer in piept, dupa care indata li se si termina viata. Caci daca nimic din cate sunt pe lume nu se poate sa nu provina de la Dumnezeu, ci toate depind de voia Lui cea dumnezeiasca, atunci urmeaza ca totul pleaca de la intelepciunea cea prevazatoare a lui Dumnezeu, Care e totodata si temeiul a tot ce exista, purtand semnele inteleptei Lui purtari de grija. Caci nimic din ceea ce pare a se petrece la intamplare si fara temei nu poate fi opera lui Dumnezeu, pentru ca, dupa cum spune Scriptura, una din insusirile cele mai firesti, ale lui Dumnezeu este aceea ca El pe „toate cu intelepciune le-a facut”. Si in ce consta aceasta intelepciune? Omul a intrat in viata prin nastere; indata dupa aceea el a tras aer in plamani si printr-un scancet s-a inaugurat viata, prima jertfa adusa firii au fost lacrimile, iar drept parga daruita vietii a fost plansul. Continuare…
Viaţa în Hristos la Sfinţii Părinţi
Adaugat la iulie 6, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti
Intalnindu-se Sfantul Grigorie Sinaitul cu Sfantul Maxim Cavsocalivitul si stand de vorba cu el, intre altele ii spuse si aceasta: „Te rog, preacinstite parinte, sa-mi spui: tii rugaciunea mintii?”-. Iar acela zambi putin si zise : „Nu vreau sa-ti ascund, cinstite parinte, minunea Nascatoarei de Dumnezeu care s-a facut cu mine. Eu, din tineretea mea, am avut multa credinta in Stapana mea, Nascatoarea de Dumnezeu, si am rugat-o cu lacrimi sa-mi dea harul rugaciunii mintii. Intr-una din zile mergand la biserica ei, cum aveam obiceiul, o rugam iarasi cu multa si nemasurata caldura a inimii mele. Si acolo, cum sarutam cu dor sfanta ei icoana, indata am simtit in pieptul meu si in inima mea o caldura si o flacara ce venea din sfanta icoana, care nu ma ardea, ci ma racorea si indulcea si aducea in sufletul meu o mare strapungere a inimii. De atunci, parinte, a inceput inima mea sa zica inauntru ei rugaciunea si mintea mea sa se indulceasca de pomenirea lui Iisus al meu si a Nascatoarei de Dumnezeu si sa fie totdeauna cu pomenirea lor. Si, din acel timp, n-a mai lipsit rugaciunea din inima mea. Iarta-ma”.
Continuare…
Se inchina toti oamenii la acelasi Dumnezeu?
Adaugat la iulie 5, 2007 de Victor
Categoria: Articole, Ecumenism, Religii si secte
Experienta pastorala din mediul urban arata preotului atent la miscarile si mutatiile petrecute in sufletele pastoritilor sai o serie de fenomene de apostazie ce ar trebui sa provoace o adanca ingrijorare.
Unul dintre acestea este cel intalnit tot mai des sub presiunea intensei propagande pro-ecumeniste la care suntem supusi in ultimii ani: anume afirmatia „“ si deci conceptia „“ potrivit careia „exista un singur Dumnezeu, deci toti oamenii se inchina (cred, se roaga) la acelasi Dumnezeu. Continuare…
