Sfintii de la Optina: „POCAINTA ESTE RAVNA INIMII”
Adaugat la martie 5, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Sfintii de la Optina

(Sfantul Nicon)
- Pentru pocainta adevarata este nevoie nu de zile, nici de ani, ci numai de o clipa.
(Sfantul Ambrozie)
- Pocainta este adevarata numai atunci cand omul, simtindu-si pacatele sale cu care L-a maniat pe Ziditorul sau, paraseste faptele pacatoase, ii pare rau pentru ele si se caieste; si se invredniceste de iertare cu harul lui Hristos prin dezlegarea pe care i-o face preotul Bisericii. Iar cand nu paraseste fapta pacatoasa, atunci este o nadejde primejdioasa, peste masura si nechibzuita in bunatatea lui Dumnezeu, care, la fel ca si deznadejdea, in egala masura este osandita de Dumnezeu.
(Sfantul Macarie)
Parintele Savatie: Creştinismul este dragoste izvorîtă din durere
Adaugat la martie 4, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Savatie Bastovoi
„Poate că cea mai scandaloasă poruncă pe care a dat-o Hristos a fost cea legată de aproapele. „Iubeşte pe Dumnezeu din tot sufletul tău şi pe aproapele ca pe tine însuţi, în acestea se cuprind toată Legea şi Proorocii”. Pentru omul modern, om leneş şi iresponsabil, această simplificare sună foarte încurajator, degajat. Însă pentru un evreu aceasta e un adevărat scandal. Toată viaţa evreului era un slalom dibaci printre sumedenia de legi şi legişoare care păreau să-i determine mîntuirea. A reduce viaţa la două porunci, pentru nişte oameni care îşi făceau o dilemă din a mînca sau nu un ou ouat sîmbăta, e totuna cu a porunci unei femei deprinse să-şi schimbe rochiile de fiecare dată cînd iese din casă să poarte numai o singură rochie, cu dreptul de a o îmbrăca o dată pe dos şi o dată pe faţă.
Continuare…
8 Martie – o sarbatoare necrestina
Adaugat la februarie 29, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Biserica si societate
De ce oare, la 15 ani de la prabusirea comunismului, noi ne incapatanam parca sa-i perpetuam sarbatorile straine si mincinoase? Ne prefacem ca 8 Martie sau 1 Mai ar fi niste sarbatori nevinovate si vechi de cand lumea, bucurandu-ne cu naivitate de cate-o „zi libera” sau de cate un cadru festiv artificial, fara sa ne mai sinchisim de originile si intelesurile acestor „sarbatori” mostenite din recuzita propagandistica a celui mai criminal si mai anti-crestin regim din istorie! O facem din inertie („Asa am apucat!”) si din dorinta impura de a inmulti cu orice pret prilejurile de chef lumesc si de „chiul” ingaduit. Dar multi o fac poate si din totala ignorare a substratului acestor false sarbatori… (R. C.)
Continuare…
Credinta crestina
Adaugat la februarie 28, 2008 de Victor
Categoria: Articole
Credinţa creştină este darul lui Dumnezeu în puterea căruia primim ca adevăruri sigure tot ce a descoperit Dumnezeu şi ne învaţă Biserica. Credinţa este, pe de o parte, lucrarea harului divin, iar, pe de altă parte, este (şi) un merit al omului, căci crede numai cine voieşte. Ea este absolut necesară pentru mîntuire. De aceea, Domnul Iisus Hristos porunceşte ucenicilor, înainte de înălţare: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va boteza, se va mîntui; iar cel ce nu va crede, se va osîndi” (Marcu 16, 16).
Continuare…
Diverse invataturi corecte si invataturi gresite
Adaugat la februarie 28, 2008 de Victor
Categoria: Abecedar crestin, Articole, Superstitii
—Se mantuiesc cei care nu cred in Sfanta Treime ?
Nu se mantuiesc, pentru ca toata temelia credintei noastre este Dumnezeu in Trei Fete preaslavit: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Asa vedem ca de la inceputul credintei, Dumnezeu Tatal S-a sfatuit cu Fiul si cu Duhul Sfant, zicand asa: „Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra!” (Facere 1; 26). Si in toate lucrurile cele mai importante Sfanta Treime lucreaza impreuna.
—De ce nu se mantuiesc sectantii?
Iata de ce nu se mantuiesc sectantii: intai, pentru ca ei au devenit hulitori ai Duhului Sfant, necinstind pe Sfanta Treime, in diferite feluri. Pentru ca, odata ce au lepadat Sfintele Taine, Soboarele ecumenice si Crezul, inseamna ca au lepadat toata invatatura Mantuitorului, iar ca dovada este faptul ca la nici o secta nu s-a ajuns la marimea sfinteniei, ca sa se faca vreun sfant. Nici chiar pe Maica Domnului n-o considera sfanta si nu o preacinstesc. Deci, sunt destule motive pentru care ei nu se mantuiesc.
Continuare…
Oboseala si dragoste
Adaugat la februarie 27, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Savatie Bastovoi
Nu este adevarat ca intre ortodocsi si romano-catolici exista numai neînţelegeri. Cel putin, exista un amanunt simpatic, pentru care acestia ar fi gata sa se uneasca. Ortodocsilor le place la romano-catolici faptul ca acestia la slujba stau pe scaun, iar preotii romano-catolici ii invidiaza pe cei ortodocsi pentru ca acestia au voie sa se casatoreasca. Si asta dureaza de multa vreme.
Am vrut astfel sa patrund mai direct in sfera unor discutii, de multe ori incrîncenate, despre viata religioasa. De exemplu, tot mai des poti auzi replici de genul: „slujbele atît de lungi ale ortodocsilor n-au nici o logica!” Desigur, toate aceste discutii sînt superficiale, amuzante si vin de la oameni care, de regula, nu umbla la biserica, dar ele preocupa pe multi.
Continuare…
Martin Luther si cauzele secrete ale reformei lui
Adaugat la februarie 27, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Religii si secte
În 1948, organizalia CRUCIADA NATIONALISTÄ‚ CRESTINÄ‚ publica sub semnătura lui Gerard L K. Smith în St. Louis-Missouri, fragmente din cartea lui Martin Luther: DESPRE EVREl SI MINCIUNILE LOR. Comentarii paralizante, în sensul că acuza Biserica luterană si toată intelectualilatea, istorici, critici si teologi, de complicitate organizată international pentru a tine departe de public această lucrare a lui Luther, în care se vădeste adevărul despre pozitia reformei fată de evrei.
În originalul german, cartea lui Luther are 136 de pagini si este foarte virulentă, asa cum a fost tot timpul stilul putin paranoic al lui Luther. Smith publică însă numai 48 de pagini, limitîndu-se strict la atacurile lui Luther împotriva evreilor si lăsînd deoparte justificările invocate de el.
Continuare…
Iubirea de bani
Adaugat la februarie 26, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Biserica si societate
BANII! Este uimitor cît de multe reacţii diferite poate produce un singur cuvînt. Mulţi sunt obsedaţi de bani, petrecîndu-şi majoritatea timpului gîndindu-se cum să obţină mai mulţi. Alţii se tem privindu-i ca pe o sursă a tot ceea ce este rău în lume. Banii provoacă cele mai intense conflicte, atît în familie cît şi în lume. Pentru unii banii sunt singura sursă reală de fericire, pentru alţii sunt piedică în dobîndirea mîntuirii. Modul de interpretare a rolului acestora în viaţa cotidiană depinde foarte mult de credinţa fiecăruia.
Continuare…
Predică la Duminica Fiului Risipitor
Adaugat la februarie 24, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Ilie Cleopa, Predici
Despre adevărata pocăinţă şi despre milostivirea lui Dumnezeu
Scula-mă-voi şi mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta (Luca 15, 18)
Iubiţi credincioşi,
În Sfînta Scriptură Dumnezeu se numeşte „Tată al milostivirii” (II Corinteni 1, 3), pentru că pururea Se milostiveşte faţă de cei păcătoşi care se întorc din toată inima către El prin adevărată pocăinţă. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: Cînd te vei întoarce şi vei suspina, atunci te vei mîntui şi vei cunoaşte unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Spălaţi-vă, curăţiţi-vă, ştergeţi răutăţile din sufletele voastre înaintea ochilor Mei părăsiţi-vă de răutăţile voastre. Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorîciunea, ca zăpada le voi albi; şi de vor fi ca roşeala, ca lîna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).
Sfîntul Nicolae Velimirovici. Unui veteran rus care îşi plînge patria răstignită
Adaugat la februarie 22, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Nicolae Velimirovici
Alină-te, frăţioare dragă. Hristos a înviat! Şi noi plîngem împreună cu tine; alină-te. Pentru sfînta lui Hristos Rusie plîngem şi noi, toţi ortodocşii. În primul rînd slavii ortodocşi. Însă nu numai slavii. Şi toţi ceilalţi ortodocşi. Acum doi ani, se aflau închinători sîrbi la liturghia pascală din Nazaret. Preotul, un arab, a slujit, după care a şi vorbit. A vorbit despre învierea Domnului şi despre pătimirea poporului rus. Au plans arabii, au plîns şi sîrbii. Vărsînd lacrimi, în cele din urmă, preotul a tras aer în piept şi a strigat: „Dar noi, arabii, credem cu tărie că vom fi martorii unei noi învieri a lui Hristos prin Rusia!” S-a înfăţişat privirilor o privelişte minunată. Întreg poporul striga plîngînd: „Amin! Amin! Amin!”, bătînd din mîini şi din picioare.
Continuare…








