Ne vorbesc Staretii de la Optina
Adaugat la octombrie 24, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Sfintii de la Optina
- Caderile noastre in manie si in celelalte fapte ale patimilor ne arata mandria duhovniceasca avuta inainte si, fara sa vrem, ne smeresc. Daca ne vom stradui sa distrugem aceasta radacina, mladitele de la sine se vor vesteji. (Sfantul Macarie)
- Trebuie sa avem parte de multe incercari pana sa ne cunoastem neputinta cu adevarat si sa ne smerim. Si acest lucru nu se dobandeste in putin timp, ci de-a lungul vremii. Chiar caderile noastre infraneaza aroganta noastra si, fara sa vrem, ne smeresc. Iar inaintea lui Dumnezeu este mai bun un pacatos care se pocaieste decat un drept care se mandreste. (Sfantul Macarie)
- Cel ce cade si se ridica, cel ce se caieste si se smereste este mai bun decat cel ce nu cade si nu se caieste, si nu se smereste; din lupte invatam arta razboiului. (Sfantul Macarie)
Despre credinţa creştină în general
Adaugat la octombrie 22, 2008 de Victor
Categoria: Abecedar crestin, Articole, Catehism, Nicolae Velimirovici
Ce este credinţa creştină?
Credinţa creştină este învăţătura lui Hristos despre cele mai însemnate taine ale fiinţei şi ale vieţii, învăţătură pe care oamenii o pot primi numai prin credinţa în El, iar nu prin propriile strădanii.
Care sunt cele mai însemnate taine ale fiinţei şi ale vieţii a căror cunoaştere dreaptă o are numai Hristos?
Continuare…
Rugaciunea facuta cu gura – Sfantul Teofan Zavoratul
Adaugat la octombrie 21, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul
Prea cuviosul Nil Sorschi spune ca cel ce se roaga in auz si cu gura, fara luare aminte, se roaga vazduhului, iar nu lui Dumnezeu.
„E ciudata dorinta ta frate! Tu vrei sa te auda Dumnezeu cand tu insuti nu te auzi?” spune Sfantul Dimitrie al Rostovului imprumutand cuvintele de la Sfantul Mucenic Ciprian al Cartaginei. Iar acest lucru se intampla, intocmai, cu cel ce se roaga cu gura si cu vocea fara luare aminte; ei pana intr-atata nu se aud pe ei, pana intr-acolo isi ingaduie risipirea si asa de mult se indeparteaza cu gandurile de rugaciune spre obiecte straine, incat, nu arareori, se intampla sa se opreasca pe neasteptate, uitand ceea ce citesc; sau incep sa spuna, in locul cuvintelor rugaciunii citite, cuvinte din alte rugaciuni, cu toate ca inaintea ochilor lor cartea este deschisa. Vai! Cum ar putea Sfintii Parinti sa nu ocarasca o astfel de rugaciune fara luare aminte, vatamatoare, nimicita de risipire!
Continuare…
Cum trebuie sa ne rugam in Biserica
Adaugat la octombrie 20, 2008 de Victor
Categoria: Abecedar crestin, Articole, Catehism
Crestinii ortodocsi au primit de la Sfintii Parinti si urmeaza obiceiurile de mai jos, in intreaga lume:
1. Intrand in biserica, crestinul isi face semnul Crucii de trei ori, insotind fiecare inchinare cu o metanie* si zice:
„Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieste-ma”
„Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosului”
„Fara de numar am gresit, Doamne, iarta-ma”
2. Apoi, dupa ce s-a inchinat catre cei de-a dreapta si de-a stanga sa, se asaza la locul sau si asculta la psalmii si rugaciunile citite in biserica. Crestinul nu spune rugaciuni dupa alegerea sa, nici nu le citeste din cartile de rugaciuni, decat daca vrea sa fie judecat de sfantul Apostol Pavel pentru ca a parasit adunarea Bisericii (cf. Evr. 10:25).
Continuare…
Cum sa-i citim pe Sfintii Parinti
Adaugat la octombrie 16, 2008 de Victor
Categoria: Abecedar crestin, Articole, Cuvinte duhovnicesti, Serafim Rose
STUDIUL PATRISTIC DE FATA ii va infatisa pe Parintii spiritualitatii ortodoxe, prin urmare, amploarea si scopurile ei sunt destul de diferite fata de cursul obisnuit al unui seminar de Patristica. Scopul nostru, in acesta pagini, va fi unul dublu:
(1) Sa infatisam temelia teologica ortodoxa a vietii spirituale „“ natura si telul luptei duhovnicesti, viziunea patristica asupra firii omenesti, caracterul lucrarii harului divin si al efortului omenesc etc.;
si (2) Sa oferim o invatatura practica asupra trairii acestei vieti spirituale ortodoxe, cu caracterizarea starilor duhovnicesti, atat bune cat si rele, pe care cineva le poate intalni sau prin care poate trece in aceasta lupta duhovniceasca. Continuare…
Efectele televiziunii asupra mintii umane (II)
Adaugat la octombrie 15, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Familia, Sanatate
Având în vedere modificările survenite în ultimii ani în comportamentul copiilor şi al tinerilor, şi ne referim nu numai la manifestările violente, este important să fie cunoscută influenţa pe care televiziunea şi mesajele mass-mediei, în general, o au asupra dezvoltării abilităţilor mentale, a mentalităţilor şi a comportamentelor tinerilor noii generaţii.
Virgiliu Gheorghe, autorul cărţii Efectele televiziunii asupra minţii umane cu subtitlul şi despre creşterea copiilor în lumea de azi, ne aduce în atenţie o serie întreagă de studii privind transformările pe care vizionarea TV le produce în dezvoltarea structurală şi în funcţionarea creierului uman. Iată care ar fi doar câteva dintre reperele pe care această lucrare ni le pune la dispoziţie pentru cunoaşterea efectelor televiziunii.
Pravila de rugaciune – Sfantul Teofan Zavoratul
Adaugat la octombrie 13, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul
In ceasurile in care lumea oarba petrece in veselii zgomotoase si nebunesti, robii lui Hristos plang in linistea chiliilor, revarsandu-si rugaciunile pline de osardie inaintea Domnului.
Fiii lumii dupa ce isi petrec noaptea intr-o nebuneasca priveghere, intampina ziua urmatoare cu duhul intunecat si scarbit, iar robii lui Dumnezeu intampina acea zi cu veselie si cu duh imbarbatat, stapaniti de constiinta si de simtirea unei neobisnuite capacitati pentru cugetarea de Dumnezeu si pentru a reimprospata lucrurile bune, intrucat noaptea care a trecut ei au petrecut-o cu nevointa rugaciunilor. Domnul, in timpul rugaciunilor Sale a ingenunchiat, deci nici tu crestine nu trebuie sa neglijezi ingenuncherile, daca ai puteri suficiente pentru a le savarsi. Prin plecarea noastra cu fata la pamant, dupa lamurirea Sfintilor Parinti, se inchipuie caderea noastra iar prin ridicarea de la pamant, Rascumpararea noastra. Continuare…
Despre iubirea de Dumnezeu – Sf. Ignatie Briancianinov
Adaugat la octombrie 10, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ignatie Briancianinov
Iubeste-L pe Dumnezeu asa cum a poruncit El sa fie iubit, iar nu asa cum socot sa Il iubeasca visatorii care se amagesc pe sine.
Nu-ti nascoci tie extaze, nu-ti pune in miscare reverii, nu te aprinde cu flacara materialnica – flacara sangelui tau. Jertfa bine primita de Dumnezeu este smerenia inimii, strapungerea duhului. Cu manie isi intoarce Dumnezeu fata de la jertfa adusa cu nadajduire in sine, cu parere trufasa de sine, de-ar fi jertfa aceasta si ardere de tot. Continuare…
Noua realitate: politica substituie religia
Adaugat la octombrie 8, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Biserica si societate
Paul Johnson, celebrul istoric britanic scrie:
„Pînã la sfîrsitul secolului XIX politica avea sã substituie religia”¦zelul politic a dat nastere la Noi Angajamente, Mari Societãti si Proiecte de ajutor social”¦”
Pînã la sfîrsitul secolului XX, singura valoare absolutã în viata europeanã si americanã era credinta cã nu existã alte valori absolute decît obligatia fiecãrui cetãtean de a-si ‘folosi potentialul la maximum’. O datã ce s-a înrãdãcinat în Occident idea cã nu existã reguli, limite sau legi naturale, singurul obstacol în calea unui viitor mai luminos pãreau sã fie ideile religioase înapoiate. Continuare…
Atmosfera science-fiction
Adaugat la octombrie 7, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cultura, Serafim Rose
Originile acestui gen de literatură sunt îndeobste plasate la începuturile secolului XIX. Unii preferă să-l considere precursor pe Edgar Allan Poe, care combină un stil de un realism foarte persuasiv cu o substantă narativă atinsă întotdeauna de „misterios” si de „ocult”. Altii o consideră precursoare a literaturii stiintifico-fantastice pe contemporana lui Poe, scriitoarea Mary Wollstonecraft Shelley (sotia celebrului poet), care, în cartea sa „Frankestein, or the Modern Prometheus” (Frankestein sau Prometeul modern, tradusă recent si în romîneste, n. tr.) combină stiintă fantezistă si ocultism într-un mod ce caracterizează multe scrieri stiintifico-fantastice de atunci încoace.
Povestirea stiintifico-fantastică tipică avea să apară însă la sfîrsitul secolului XIX si începutul secolului XX, odată cu Jules Verne si H. G. Wells. Apoi, trecînd prin faza manifestărilor literare de mîna a doua, asa cum apăreau ele în periodicele ieftine din America anilor 1939 si 1940, genul science-fiction a ajuns la maturitate si a devenit o formă literară de prestigiu international în deceniile din urmă. Mai mult, un număr de filme de maximă audientă atestă cît de mult atmosfera SF captivează imaginatia maselor.
Continuare…
