Cuvant la Duminica Fiului Risipitor
Adaugat la January 31, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Ioan Gura de Aur
„Asa va fi bucurie in cer pentru un pacatos ce se pocaieste”
(Lc. 15. 7)
Omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa nu fie lenes si usuratic la minte
Cand noi stim ca suntem pacatosi, nu trebuie nici sa deznadajduim, nici sa fim usuratici la minte si lenesi, caci amandoua acestea ne-ar duce la pieire. Adica deznadajduirea ne impiedica de a ne scula din caderea in pacate, iara usuratatea mintii face, ca si cei ce stau, sa se poticneasca si sa cada. Aceasta, asadar, ne rapeste binele pe care il posedam, iara aceea, adica deznadajduirea, nu ne lasa a ne elibera de relele sub care noi suspinam.
Continuare…
Elevii unui colegiu iezuit din Berlin violaţi de profesori lor
Adaugat la January 29, 2010 de Dorin Ursu
Categoria: Stiri
Berlin. În anii 70-80 din secolul trecut mai mulţi elevi ai colegiului iezuit («Canisius-Kolleg») au fost violaţi de către profesorii lor, comunică Mass-Media Germană.
Informaţia a fost transmisă de preotul iezuit Klaus Mertes în scrisorile (circa 600 scrisori) sale pe care le-a trimis mai multor absolvenţi ai colegiului, el împlinind în acei ani funcţia de rector.
Continuare…
Dreapta raportare a crestinilor fata de medicina
Adaugat la January 28, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Sănătate, Stiinta, Vasile cel Mare
Arta medicala, un dar daruit omului de catre Dumnezeu.
Fiecare arta ne-a fost data de Dumnezeu ca ajutor pentru natura noastra slaba. Spre exemplu: agricultura ne-a fost data intrucat cele ce cresc de la sine din pamant nu sunt indeajuns pentru satisfacerea nevoilor noastre; apoi, arta tesutului, fiindca purtarea imbracamintei este necesara si pentru buna-cuviinta si pentru apararea de influenta daunatoare a aerului si arhitectura (zidaria) la fel, si tot astfel si arta medicala.
Deoarece corpul nostru, din cauza slabiciunii lui, este supus la diferite influente pagubitoare, parte venind din afara, parte nascute-dinauntru, prin mancaruri, si sufera, cand din cauza abundentei, cand din lipsa, de aceea ni s-a dat de catre Dumnezeu, conducatorul vietii noastre intregi, arta medicala, ca un model pentru vindecarea sufletului, pentru ca prin ea sa se taie ceea ce este de prisos si sa se adauge ceea ce este de nevoie.
Continuare…
Primarul Moscovei Iuri Lujkov si-a exprimat dezacordul total cu privire la organizarea paradelor gay
Adaugat la January 27, 2010 de Victor
Categoria: Stiri
Primarul Moscovei, Iuri Lujkov şi-a manifestat din nou dezacordul faţă de organizarea unei parade gay în acest oraş.
„Câţiva ani la rând se exercită presiuni fără precedent asupra Moscovei pentru organizarea paradelor gay, care decât acţiuni satanice nu pot fi numite. Noi însă nu ampermis organizarea unor asemenea parade şi nu vom permite nici mai departe”, - a declarat Lujkov.
Continuare…
În Irak pe locul mormîntului Sf. Prooroc Iezechiel musulmanii vor să construiască o moschee
Adaugat la January 26, 2010 de Dorin Ursu
Categoria: Stiri
Ierusalim. Informaţia apărută la începutul acestui an în privinţa începerii lucrărilor de restaurare a grobniţei Sfîntului Prooroc Iezechiel iniţiate de Ministerul Turismului şi al Antichităţilor s-a constatat a fi falsă, - ne informează Agenţia Germană de Ştiri din Lumea Catolică cu trimitere la Jerusalem Post.
Jerusalem Post, potrivit surselor din Bagdad, scrie că autorităţile Irakului planifică să transforme locul înmormîntării Sf. Pr. Iezechiel într-o moschee şi să distrugă toate inscripţiile antice şi izvoarele din limba ebraică care amintesc despre acest lucru.
Continuare…
Triod
Adaugat la January 24, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Abecedar crestin, Post, Catehism, Slujbele Bisericii
Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele “tria” (τρια), trei, şi “odi” (ώδή), odă, adică cântare în trei ode / strofe. Practic, în viaţa liturgică, Triodul are două sensuri:
1. Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită şi perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului (astăzi) şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni care ne pregătesc şi ne provoacă la o sinceră cercetare de sine şi la un serios demers al întregii noastre fiinţe pentru întâlnirea şi vieţuirea cu şi în Hristos cel răstignit şi înviat.
Continuare…
Cuvânt la Duminica Vameşului si a Fariseului
Adaugat la January 24, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Ioan Gura de Aur
Ideea şi vrednicia smereniei
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri înalte despre sine, ci zice ca Pavel: „Cu nimica pe mine nu mă ştiu vinovat, însă aceasta nu mă îndreptează pe mine” (/ Cor. 4, 4). Şi iarăşi: „Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu” (/ Tim, l, 15). Continuare…
Despre nesimtirea si raceala inimii, care apar in suflet printre nevointele mantuirii
Adaugat la January 23, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Teofan Zavoratul
Nu rareori se intampla ca oamenii care merg pe calea bunei vietuiri crestinesti, brusc si, dupa cat se pare, fara nici un motiv, sa inceapa sa simta in ei o paralizie a tuturor puterilor sufletesti, in urma careia le apare raceala fata de toate nevointele duhovnicesti de pana atunci. Acest lucru li se intampla tuturor din cand in cand. Despre el pomenesc toti cei care scriu despre viata duhovniceasca. Sfantul Marcu Ascetul pomeneste trei mari vrajmasi: nestiinta impreuna cu uitarea, lenevia impreuna cu nepasarea si nesimtirea impreuna cu impietrirea.
Continuare…
Nădejdea creştină
Adaugat la January 22, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Catehism
1. Pentru ce Crezul învaţă în articolele XI şi XII tot aceleaşi adevăruri mântuitoare, despre care vorbeşte şi articolul VII?
Crezul în articolele sale de la sfârşit, în adevăr, ne învaţă aceleaşi adevăruri mântuitoare, pe care le-am aflat şi în articolul VII. Deosebirea însă este aceasta: în articolul VII suntem povăţuiţi «să credem», pe când articolele de la sfârşit ne învaţă nu numai să credem în aceste adevăruri, ci şi «să nădăjduim».
Crezul se termină cu această mărturisire plină de bucurie: «Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie». Cuvântul «aştept», adică doresc, înseamnă că învierea morţilor şi viaţa veacului viitor este un adevăr în care nu numai credem, ci şi nădăjduim. Aşa ne învaţă Sfântul Apostol Petru: „Pentru aceea, încingând mijloacele cugetului vostru, trezindu-vă, nădăjduiţi desăvârşit în harul care vi se va da vouă, la arătarea lui Iisus Hristos” (I Petru 1,13).
Continuare…
Sfantul Ioan Botezatorul in iconografie
Adaugat la January 20, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Icoane
Alaturi de chipul lui Hristos si de cel al Maicii Domnului, chipul Sfantului Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului ocupa un loc important in iconografia traditionala ortodoxa. Importanta care i se acorda se bazeaza pe ceea ce se spune despre el in Sfintele Evanghelii, in special de catre Hristos insusi: “mai mult decat un proroc. Ca este acela despre care s-a scris: “Iata, Eu trimit inaintea fetei Tale pe ingerul Meu, care va pregati calea Ta inaintea Ta”. Adevarat graiesc voua: nu s-a ridicat intre cei nascuti din femei mai mare decat Ioan Botezatorul” (Mt. 11,9-11).
Pe iconostas, langa icoana lui Hristos, se afla intotdeauna o icoana mare care il infatiseaza. Cateodata este asezata langa icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Atunci cand iconostasul are un al doilea registru de icoane, mai mici decat cele din registrul inferior, aranjate sub forma unei Deisis extinse, Botezatorul Domnului este si acolo reprezentat. Deasupra usilor imparatesti se afla o Deisis mica sau Trimorphon, cu Hristos in centru, incadrat de Maica Domnului, in dreapta Lui, si de Sfantul Ioan Botezatorul, in stanga, amandoi intorsi spre El in rugaciune. In dreapta si in stanga icoanei Deisis restranse se afla cate sase icoane ale Sfintilor Apostoli intorsi spre Hristos, formand astfel o Deisis largita.
Continuare…
