Despre iubirea fata de saraci si despre facerea de bine
Adaugat la December 29, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Binefacere, Post, Vasile cel Mare
Cei ce stau in fruntea acestei Biserici precum si dascalii credintei celei neratacite si ai vietuirii virtuoase se aseamana mult cu gramaticii si cu pedagogii care deprind pe copii cu cele dintai elemente ale invataturii. Caci, dupa cum acestia atunci cand primesc de la parintii lor pe pruncii inca necopti si care abia stiu sa vorbeasca nu-i pun, dintr-odata, in fata celor mai desavarsite dintre invataturi, ci ii deprind mai intai sa zgarie pe tablite primele litere si numai dupa aceea ii invata sa cunoasca numele lor, deprinzandu-le mana cu scrierea acestor litere si abia dupa aceea ii trec la silabisire si la pronuntarea acestor nume, tot asa si cei aflati in fruntea Bisericii pun mai intai pe ascultatorii lor in fata celor mai simple lucruri si abia cu timpul ii duc la cunoasterea invataturilor mai desavarsite.
Continuare…
Conştiinţa şi legea morală
Adaugat la December 28, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Morala
Alcătuind pe om, dintru început, Dumnezeu a aşezat în el legea firească.
Ce este aceea lege firească? Dumnezeu ne-a înzestrat cu conştiinţa; a făcut aşa, fără să ne înveţe să avem cunoaşterea a ceea ce-i bine şi a ceea ce este rău.
N-avem nevoie să învăţăm că destrăbălarea este o stricăciune şi cumpătarea o virtute – ştim aceasta de totdeauna. Şi ca să ne arate că avem din totdeauna o asemenea cunoaştere, legiuitorul când -a dat după aceea legile, a zis “Să nu ucizi”, fără să adauge: “că uciderea este o crimă…” Continuare…
Sfîntul Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni
Adaugat la December 25, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Vieţile Sfinţilor
Insula Ciprului era patria minunatului Spiridon, care, născîndu-se din părinţi simpli, era şi el smerit cu inima şi bun cu viaţa. În copilăria sa a fost păstor de oi şi, crescînd, s-a împărtăşit nunţii celei legiuite şi s-a făcut tată de copii. El vieţuia cu cinste şi cu plăcere de Dumnezeu, urmînd lui David în blîndeţe, lui Iacob în simplitatea inimii şi lui Avraam în iubire de străini. Dar nu după mulţi ani, murindu-i soţia, cu osîrdie slujea lui Dumnezeu prin fapte bune, iar averea sa o cheltuia spre odihna străinilor. În lume atît de mult a plăcut lui Dumnezeu, încît s-a învrednicit cu darul facerii de minuni, căci vindeca tot felul de boli, din cele cu anevoie de vindecat şi izgonea duhurile rele din oameni, cu cuvîntul. Pentru aceasta a fost ales episcop al cetăţii Trimitundei, care era o cetate vestită a Ciprului, în împărăţia marelui Constantin şi a lui Constantie, fiul său, unde făcea minuni preaslăvite.
Oarecînd era în ostrovul acela secetă mare şi uscăciune, iar uscăciunii îi urma foametea şi foametei, moartea; căci mulţime de popor murea de foame. Pentru acea închidere a cerului, trebuia un Ilie sau un altul asemenea lui, ca să-l deschidă cu rugăciunea. Unul ca acela s-a arătat Sfîntul Spiridon, care, văzînd nevoia ce venea asupra poporului şi milostivindu-se părinteşte spre cei ce piereau de foame, s-a rugat cu sîrguinţă către preabunul Dumnezeu, Care îndată a umplut cerul cu nori, adunîndu-i de la marginile pămîntului. Apoi a fost lucrul cel mai minunat, ca să nu socotească cineva că ploaia s-a făcut din stihii, în chip firesc, căci multă vreme norii n-au dat ploaie, pînă ce iarăşi sfîntul a mai făcut rugăciune cu fierbinţeală şi atunci s-a vărsat ploaie mare pe pămînt şi n-a încetat multe zile, pînă cînd iarăşi s-a rugat sfîntul şi s-a făcut senin.
Continuare…
Moastele sfintilor rezista focului
Adaugat la December 23, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Minunile Ortodoxiei
In perioada stapanirii atee din Rusia au fost deschise 63 de racle cu sfinte moaste, pentru a se inlatura cultul lor. Numai ca, de fiecare data, comisiile atee care s-au ocupat aceasta indeletnicire au avut parte de o cu totul alta realitate. Astfel, in 1922, cand bolsevicii au spart racla Sfantului Ierarh Ioasaf de Belgorod, au descoperit un trup intreg, bine mirositor, caruia i-au strapuns pieptul cu baioneta. Desi sfantul trup se afla in mormant de 166 de ani, cand i s-a deschis abdomenul, doctorul a descoperit ca organele interne erau aproape intregi. Trupul nu-si pierduse moliciunea.
Un an mai tarziu, un document secret prezenta “starea” Sfantului Teodosie al Cernigovului, iar expertiza efectuata demonstra ca era vorba despre un trup de om in stare de mumificare, fara semne de putrefactie. Cand s-a deschis racla Sfantului Alexandru Svirski, in 1918, un sfant raposat de 400 de ani, s-a descoperit ca tesuturile fetei si partile cartilaginoase ale nasului nu se schimbasera. Dupa prima slujba savarsita in cabinetul roetgenologic al catedrei de expertiza, din trupul sfantului a inceput sa izvorasca mir. In 1998, cand s-a redeschis racla, cei de fata au observat cum din mainile si din talpile sfantului izvora mir, culoarea talpilor devenise galbena, iar din cauza mirosului minunat s-au strans albinele.
Continuare…
Patriarhia Moscovei îi cheamă pe ruşi să nu transforme Anul Nou într-un cult de natură neopăgână
Adaugat la December 22, 2009 de Victor
Categoria: Stiri
Moscova. Biserica Ortodoxă Rusă este îngrijorată de tendinţa societăţii ruse de a transforma Anul Nou pe stil nou într-o sărbătoare “cvasi-religioasă”, “neopăgână” şi îi cheamă pe cetăţenii Rusiei să nu uite de legătura acestei sărbători cu sărbătoarea Naşterii lui Hristos.
“În ultimul timp Anul Nou se transformă într-un cult de natură neopăgână… Acest fenomen poate fi definit ca o incursiune păgână în spaţiul sărbătorilor creştineşti – şi Anul Nou, puţin câte puţin se transformă într-o sărbătoare cvasi-religioasă “, a spus ieromonahul Filip (Reabâh), Vice-preşedintele Departamentului de Relaţii Externe din cadrul Patriarhiei Ruse, ieri la o conferinţă de presă pe tema festivităţilor de iarnă (RIA Novosti).
Continuare…
Poziţia Mitropoliei Moldovei faţă de acţiunile de protest din grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
Adaugat la December 21, 2009 de Victor
Categoria: Stiri
Luând act de acţiunile săvârşite de un grup de creştini ortodocşi în ziua de 13 decembrie în grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Biserica Ortodoxă din Moldova îşi manifestă dezacordul faţă de modalitatea de protest aleasă de creştinii adunaţi acolo.
În acelaşi timp, considerăm nebinevenită instalarea simbolului de cult evreiesc într-un spaţiu public care este strâns legat de istoria şi credinţa poporului nostru, cu atât mai mult că “Hanuca” este o sărbătoare religioasă calificată de cărţile de cult iudaice drept “ritual al sfinţirii”, semnificând biruinţa poporului iudeu asupra ne-iudeilor. Alegerea locului de instalare a Menorei considerăm a fi nepotrivit deoarece parcul este numit în cinstea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, supranumit Mare şi Sfânt pentru calitatea deosebită de apărător al credinţei strămoşeşti.
Continuare…
Sfîntul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni
Adaugat la December 19, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Vieţile Sfinţilor
Pe făcătorul cel mare de minuni, ajutătorul cel grabnic şi mijlocitorul cel prea ales către Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odrăslit părţile Lichiei, în cetatea ce se numeşte Patara, din părinţi cinstiţi şi de bun neam, dreptcredincioşi şi bogaţi. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. Această binecuvîntată pereche, petrecînd cu bună credinţă în însoţirea cea legiuită şi împodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viaţa lor cea plăcută lui Dumnezeu şi pentru multele milostenii şi faceri de bine mari, s-au învrednicit a odrăsli această odraslă sfîntă - singuri ei fiind rădăcină sfîntă - şi s-a făcut cum zice psalmistul : Ca un pom răsădit lîngă izvoarele apelor, care şi-a dat rodul său la vremea sa. Deci, născînd pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tîlcuieşte “biruitor de popor”; şi cu adevărat s-a arătat biruitor al răutăţii, aşa binevoind Dumnezeu spre folosul de obşte al lumii.
După acea naştere, maica sa Nona a rămas stearpă, pînă la dezlegarea din legăturile cele trupeşti, mărturisind singură firea că nu este cu putinţă a se mai naşte alt fiu ca acela, ca numai pe acesta să-l aibă şi întîi şi pe urmă, care din pîntecele maicii sale s-a sfinţit cu darul cel de Dumnezeu insuflat. Căci n-a început a vieţui decît cinstind pe Dumnezeu cu bună cucernicie, nici n-a început a suge ţîţă, făcînd minuni din pruncie, nici nu s-a deprins mai întîi a mînca, ci a posti. Căci după naşterea sa, fiind în baie, a stat trei ceasuri pe picioarele sale, singur de sine, nesprijinindu-l nimeni, dînd prin această stare, cinste Sfintei Treimi, Căreia mai pe urmă avea să-i fie mare slujitor şi întîi-stătător. Continuare…
A apărut cartea „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată”
Adaugat la December 17, 2009 de Victor
Categoria: Stiri
Fraţilor, iată că după aproape doi ani de cercetări, a ieşit de sub tipar volumul „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată”.
Acest volum este o premieră pentru întreg spaţiul românesc, în special pentru Basarabia este precum o rază de lumină vie din vremurile demult apuse.
Cartea „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată” cuprinde în sine 50 de personalităţi notorii, slujitori ai Dumnezeului celui Veşnic, care au activat în Basarabia noastră începând cu sfârşitul secolului XIX până aproape de vremurile noastre.
—————————————————————————————————————
În această carte, am adus în faţa cititorilor mărturii biografice a următoarelor personalităţi:
Continuare…
Sfînta Muceniţă Varvara
Adaugat la December 17, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Vieţile Sfinţilor
În vremea împărăţiei lui Maximian păgînul, împărat al Romei, era în părţile răsăritului un oarecare om de neam bun, bogat şi slăvit, cu numele de Dioscor, cu obicei şi cu credinţă de elin, care vieţuia în Iliopoli. Acela avea o fiică, anume Varvara, pe care o păzea ca lumina ochilor, pentru că nu avea alt fiu, decît numai pe ea şi care, cu vîrsta, s-a făcut foarte frumoasă la faţă, încît nu era nici o fecioară care să-i semene cu frumuseţea, în toate hotarele acelea. Din această pricină, tatăl său a zidit un turn înalt, cu mare meşteşug, iar pe turnul acela a făcut case frumoase şi în ele a închis pe fiica sa, Varvara, rînduindu-i acolo femei purtătoare de grijă şi slujnice, fiindcă murise mama ei. Aceasta a făcut-o pentru ca să nu fie văzută frumuseţea fiicei sale de către poporul cel simplu şi de neamul de jos, căci socotea că nu sînt vrednici ochii unor asemenea oameni, a vedea faţa cea prea frumoasă a fiicei sale.
Despre viaţa viitoare (III. Despre venirea a doua a Domnului)
Adaugat la December 16, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Catehism
360. Până când va ţine starea provizorie a sufletelor în rai şi in iad?
Până la sfârşitul lumii, la învierea cea de obşte cu trupurile, la venirea a doua a Domnului şi la judecata din urma.
361. Toate acestea vor fi deodată?
Da. Deodată, sau aşa de repede una după alta, că nu va fi nici o pauză între ele. Deşi venirea Domnului este în rândul al treilea, ea va pricinui pe toate celelalte de mai înainte.
362. Când vor fi toate acestea?
Timpul venirii a doua a Domnului şi toate câte se vor întâmpla când va veni sfârşitul lumii nu ni s-a descoperit. „Iar de ziua şi ceasul acela, nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl singur” (Matei 24, 36). Mântuitorul ne cere să priveghem tot timpul, deoarece va veni pe neaşteptate: „Veni-vă stăpânul slugii aceleia în ziua în care nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l cunoaşte” (Matei 24, 50). „Drept aceea privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul în care Fiul Omului va veni” (Matei 25, 13; vezi şi Matei 24, 42, 44; I Tes. 5, 2, 3; II Petru 3, 3-10).
Continuare…
