Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Cautare


Predica la Duminica a IV-a după Rusalii

Adaugat la iulie 5, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Nicolae Velimirovici, Predici

Evanghelia credinţei

Matei 8, 5-13

Cum să se mîntuiască un om lipsit de smerenie, de blîndeţe, de supunere si de ascultare faţă de Dumnezeu ?

Cum să se mîntuiască necredinciosul şi păcătosul „dacă dreptul abia se mîntuieşte” (I Petru 4, 18) ?

Apa nu se adună pe crestele munţilor ci în locuri joase, adînci. Nici binecuvîntarea lui Dumnezeu nu se sălăşluieşte în cei mîndri, care se umflă pe sine în faţa Lui, ci în cei smeriţi si blînzi, care si-au adîncit inima prin smerenie şi blîndeţe, prin închinare înaintea măreţiei lui Dumnezeu şi ascultare de voia Sa.
Continuare…

Predica la Duminica a III-a dupa Pasti

Adaugat la mai 10, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Nicolae Velimirovici, Predici

Evanghelia despre minunea de la scaldatoarea Vitezda

Ioan 5:1-16

Dupa acestea era o sarbatoare a iudeilor si Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar in Ierusalim, langa Poarta Oilor, era o scaldatoare, care se numea pe evreieste Vitezda, avand cinci pridvoare. In acestea zacea multime de bolnavi: orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se cobora la vreme in scaldatoare si tulbura apa si cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos, de orice boala era tinut. Continuare…

Predica la Duminica I-a dupa Pasti

Adaugat la aprilie 26, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Nicolae Velimirovici, Predici

Evanghelia despre indoiala si credinta Sf. Apostol Toma

Ioan 20:19-31

Si fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii (duminica), si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus si a stat in mijloc si le-a zis: Pace voua! Si, zicand acestea, le-a aratat mainile si coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, vazand pe Domnul. Si Iisus le-a zis iarasi: Pace voua! Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Si, zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamanul, nu era cu ei cand a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalti ucenici: Am vazut pe Domnul! Dar el le-a zis: Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede. Continuare…

Evanghelia despre biruinta asupra mortii – Sf. Nicolae Velimirovici

Adaugat la aprilie 22, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Nicolae Velimirovici, Predici

Cei înghetati se strîng în jurul focului, cei flamînzi se strîng în jurul mesei; cei care au rabdat suferinta mare în noaptea cea lunga se bucura la venirea zorilor; cei sleiti de lupte aprige se veselesc la venirea biruintei neasteptate. O, Doamne, prin Învierea Ta, Tu Te-ai facut toate lucrurile pentru toti oamenii!

O, Preabogatule Împarate, cu un dar, Tu ai umplut toate mîinile noastre întinse catre cer! Bucurati-va, o, tu, cerule si, o, tu, pamîntule, bucurati-va! Bucura-te, o, tu, cerule, precum se bucura mama care îsi hraneste copiii cei flamînzi; bucura-te, o, tu, pamîntule, precum se bucura copiii la primirea hranei din mîinile mamei lor!
Continuare…

Cuvînt la zămislirea cinstitului şi slăvitului Prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, Ioan

Adaugat la octombrie 6, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Vietile Sfintilor

Sfantul Prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, IoanZămislirea mîntuirii noastre apropiindu-se, s-a zămislit Sfîntul Ioan, Înainte Mergătorul, cu mărire şi cu minune. Multe mame zămislesc fii, dar puţine sînt acelea pe a căror zămislire ar mări-o şi ar prăznui Biserica lui Dumnezeu. Numai trei mame au fost de ale căror zămisliri în pîntece s-a minunat lumea; acestea au fost Sfînta şi dreapta Ana, Sfînta Elisabeta şi Prea Sfînta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mîntuitorul nostru. Deci, toate aceste zămisliri prin vestitor ceresc s-au binevestit şi s-au săvîrşit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără a vorbi bunul vestitor şi cu zămislitorii, de vreme ce Însuşi Dumnezeu avea trebuinţă de învoirea celor ce zămisleau. Drept aceea, binevestitorul, Sfîntul Arhanghel Gavriil, care slujea atunci în rînduiala săptămînii sale înaintea lui Dumnezeu, a început a vorbi astfel: „Nu te teme, Zaharie, că s-a auzit rugăciunea ta şi femeia ta, Elisaveta, va naşte ţie un fiu, şi-l vei numi Ioan şi va fi ţie bucurie şi veselie şi se vor bucura mulţi de naşterea lui” (Luca 1,13).
Continuare…

Cuvînt la Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Adaugat la septembrie 21, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Sarbatori, Vietile Sfintilor

Naşterea Preasfintei Născătoare de DumnezeuDomnul, Cel ce locuieşte în cer, vrînd să Se arate pe pămînt şi să vieţuiască cu oamenii, mai întîi a pregătit loc de sălăşluirea slavei Sale, pe Preacurata Maica Sa. Pentru că este obicei la împăraţi ca mai înainte să-şi pregătească, în cetatea în care vor să meargă, palatul de petrecere. Şi, precum palatele împăraţilor pămînteşti se zidesc de prea înţelepţii lucrători din materiale mai scumpe, la loc mai înalt, mai frumoase şi mai desfătate decît alte locuinţe omeneşti, a trebuit a se zidi aşa şi palatul cerescului împărat al slavei.

În Legea veche, cînd a vrut Dumnezeu să petreacă în Ierusalim, Solomon I-a zidit Lui casă, cu prea înţeleptul lucrător Hiraam, care era meşter renumit şi plin de înţelepciune şi de ştiinţă, ca să săvîrşească tot lucrul. Deci, a zidit-o din materii prime prea scumpe, din pietre alese, din lemne binemirositoare de cedru şi chiparos, care se aduceau din Liban, şi din aur curat, la un loc prea înalt, pe muntele Morea. Era prea frumoasă, căci a săpat heruvimi pe pereţi, şi nenumărate feluri de pomi şi de flori. Deci, avea şi lărgime casa aceea, ca să nu încapă cu înghesuială în ea mulţimea poporului lui Israel. Şi a venit întru ea slava Domnului în foc şi în nor. Dar nu era de ajuns casa aceea spre a cuprinde întru sine pe Dumnezeul cel neîncăput. Solomon i-a zidit Lui altă casă, dar Cel Prea Înalt nu locuieşte în biserici făcute de mîini omeneşti. „Ce casă îmi veţi zidi mie, zice Domnul, sau care este locul odihnei mele?” Deci, a binevoit, la începutul darului celui nou, a I se zidi casă, nefăcută de mînă, pe Preacurata, Prea Binecuvîntata Fecioara Maria. Şi de care lucrători s-a zidit casa aceea? Cu adevărat de cei prea înţelepţi, adică de însăşi înţelepciunea lui Dumnezeu, după cum zice Scriptura: „Înţelepciunea şi-a zidit ei însăşi casă”. Pentru aceasta toate cele ce se fac cu înţelepciunea lui Dumnezeu sînt făcute bune şi desăvîrşite. Iar de vreme ce palatul cel însufleţit l-a zidit înţelepciunea lui Dumnezeu Cuvîntul, spunem deci că I s-a zidit lui Dumnezeu desăvîrşită casă; Prea Luminatului Împărat I s-a zidit prea luminat palat; Prea Curatului Mire I s-a pregătit cea prea curată şi neîntinată cămară; neprihănitului Mieluşel I s-a zidit cea fără de prihană sălăşluire, la care lucru Însuşi este martor credincios în cer, zicînd către dînsa: „Toată eşti bună, cea de aproape a Mea, şi prihană nu este în tine”. Iar Sfîntul Damaschin zice: „Toată eşti cămara Duhului, toată cetatea lui Dumnezeu şi noian de daruri, toată frumoasă, toată aproape de Dumnezeu”.
Continuare…

Cuvînt la pomenirea Sfintei Maria Magdalena

Adaugat la august 4, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Teofil Paraian

Sf. MagdalenaIubiţi credincioşi, astăzi nu o să vorbesc ceva din cele ale credinţei noastre, ci aş vrea să fac nişte aprecieri în legătură cu sfînta pe care o pomenim astăzi, Sfînta Maria Magdalena, cea întocmai cu apostolii, cea dintîi care l-a văzut pe Domnul Hristos înviat, după mărturia Sfîntului Evanghelist Marcu (Marcu 16, 9). Sfîntul Evanghelist Marcu spune că dacă a înviat Hristos în ziua cea dintîi a săptămînii, S-a arătat întîi Mariei Magdalenei din care scosese cîndva şapte draci. Şi în Evanghelia care s-a citit la Sf. Liturghie astăzi, s-a spus acelaşi lucru, că după Domnul Hristos mergeau şi nişte femei, între care una, Maria Magdalena, pe care Domnul Hristos a mîntuit-o de boli şi din care a scos şapte draci (Luca 8, 2).

Să ştiţi că cuvîntul şapte nu înseamnă totdeauna şapte, matematic, ci înseamnă un număr care reprezintă ceva mult. Sigur că e mult şi un drac să îl porţi în tine, dar şapte. Bineînţeles că nu e vorba de draci în înţelesul de fiinţe drăceşti, ci e vorba de dracii care ţin loc dracilor, adică patimile. Patimile, după concepţia din Pateric, sunt dracii noştrii. Nu vine împotrivitorul, diavolul, de fiecare dată să-ţi sugereze nişte idei, ci ai înlăuntrul tău deja nişte deprinderi care îţi schimbă mintea spre rău. Continuare…

Cuvant la Petru Apostolul si Ilie Proorcul – Sf. Ioan Gura de Aur

Adaugat la august 2, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici

„Pretextul lor e acesta:

– Sunt pacatos, spun ei, si nu pot veni la biserica!

– Dar tocmai pentru ca esti pacatos, vino, ca sa nu-ti pierzi mantuirea.

Spune-mi, te rog, care om este fara de pacate? Pentru asta, jertfa si Biserica, pentru asta, rugaciunile si postul, pentru ca sunt multe ranile sufletului. Pentru asta s-au descoperit impotriva lor si leacurile si s-a facut leac potrivit pentru fiecare din ranile sufletului. Ai Biserica! Ea aduce jertfe! Ai rugaciunile Parintilor, daruirea Sfantului Duh, pomenirile mucenicilor, adunarea sfintilor si multe la fel cu acestea, care te pot ridica din pacat la dreptate. […] Vrei sa spui ca te impiedica grijile vietii? Pacatul e insa si mai mare. Pentru ce nu imprumuti lui Dumnezeu putina vreme, ca sa primesti intreaga zi?
Continuare…

Predică a Episcopului Ioan Maximovici la 950 de ani de la încreştinarea Rusiei

Adaugat la iulie 28, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Istoria Bisericii, Predici, Vietile Sfintilor

Sf.Vladimir„Măreşte cu glasuri de laudă Ţara Rîmleană pe Petru şi Pavel, prin care ai crezut în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; Asia, Efesul, Patmosul – pe Ioan de Dumnezeu Cuvîntătorul; India – pe Toma; Egiptul – pe Marcu; toate ţările şi cetăţile şi oamenii îi cinstesc şi îi slăvesc pe fiecare din învăţătorii lor, care i-au învăţat credinţa dreptmaritoare. Să-l lăudăm şi noi, după puterile noastre, cu umile cuvinte de laudă, pe cel ce măreţe şi minunate fapte a săvîrşit, învăţătorul şi dascălul nostru, Marele Kagan (Cneaz) al pămîntului nostru, Volodimir, nepotul bătrînului Igor.”

Aşa glăsuia Sfîntul Ilarion, mitropolitul Kievului, la mijlocul veacului al XI-lea, cînd trecuse ceva mai bine de jumătate de veac de la încreştinarea Rusiei. Încă de atunci, sfîntul bărbat vedea cu vederea lui pătrunzătoare măreţia faptei Sfîntului Vladimir şi chema Rusia să-l proslăvească după vrednicie. Cu ce fel de cuvinte vom putea exprima ceea ce a făcut Sfîntul Vladimir, încreştinînd Rusia, noi, cei ce am ajuns la aniversarea a 950 de ani de la acest luminos eveniment? Să ne amintim ce era Rusia pînă la cneazul Vladimir şi ce a devenit ea după încreştinarea ei de către Sfîntul Vladimir.
Continuare…

Cuvînt de laudă Apostolului Pavel – Sf. Ioan Gură de Aur

Adaugat la iulie 12, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici, Vietile Sfintilor

Apostol Pavel

„Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt;
şi harul Lui care este în mine n-a fost în zadar”
(I Corinteni 15, 10)

Ce este omul, cît de mare este nobleţea firii noastre şi de cîte virtuţi mari este capabilă această făptură -omul – nimeni nu a arătat mai bine decît Apostolul Pavel.

El stă acum de faţă cu glas mare spre a răpune pe toţi pîrîşii firii, spre a apăra pe alcătuitorul firii, spre a ne încuraja la fapta cea bună şi spre a astupa gura clevetitorilor care mint, spunînd că firea omenească nu este capabilă de nici un bine. Pavel nu a primit o altă fire decît noi, nu a dobîndit alt suflet, nu a locuit în altă lume, şi, cu toate acestea, a întrecut cu mult pe ceilalţi oameni.

Mai întîi, acest Apostol nu s-a înspăimîntat de nici o pătimire, de nici un necaz care i s-a întîmplat pentru fapta bună şi pentru dreptate, ci cu bucurie s-a supus tuturor necazurilor şi le-a numit pe acestea „vremelnice şi uşoare” (II Corinteni 4, 17). Dar încă şi mai vrednic de mirare este că el a făcut toate acestea fără să urmărească vreo răsplătire.

Continuare…