Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Sfîntul sfinţitul Mucenic Mil episcopul, şi cu doi ucenici ai săi

noiembrie 23, 2007 Categoria: Calendar

noiembrie 23, 2020

Acest Sfînt Părinte al nostru Mil s-a născut într-o cetate persană; şi după ce s-a botezat, a învăţat Sfintele Scripturi. Vrînd el să ostăşească împăratului perşilor, după ce a ajuns în vîrstă, a fost oprit de la acest gînd de o înfricoşătoare vedenie de noapte şi de atunci petrecea în feciorie şi în nevoinţe, rugîndu-se lui Dumnezeu şi pentru sine şi pentru tot neamul său. Iar după cîţiva ani, lăsîndu-şi cetatea, s-a făcut monah şi a locuit în locul în care proorocul Daniil a văzut vedeniile. Şi s-a învrednicit el a fi hirotonit episcop al preasfintei Biserici, prin mîna lui Ghenadie episcopul, care s-a făcut mărturisitor şi mucenic. Şi mult ostenindu-se acolo sfîntul, mustra şi cu faptele şi cu cuvintele pe cei ce făceau călcări de lege; mai în urma bătut fiind de ei şi izgonit, după ce şi-a dat seama că ei rămîn neîndreptaţi, mai înainte vestindu-le urgia ce avea să vină asupra lor de la Dumnezeu, s-a dus. Iar după ce au trecut trei luni de zile, mai-marii cetăţii aceleia din greşeala lor au căzut sub urgia împăratului.

Şi trimiţînd împăratul ostaşi, împreună cu trei sute de elefanţi, au sfărîmat cetatea cu totul, iar pe locuitorii ei i-au omorît cu sabia. Atunci sfîntul s-a dus la Ierusalim şi a aflat pe Amonie, ucenicul marelui Antonie, lîngă care zăbovind doi ani, s-a întors iarăşi în Persia.

Ducîndu-se sfîntul la eparhia sa, a zidit acolo o biserica, spre iertarea păcatelor poporului său celui nesupus, pe care împăratul îl pierduse cu amară moarte. Şi după ce a petrecut acolo multă vreme, s-a dus la cetatea Ctesifon, în care a aflat adunare de episcopi, şi, stînd în mijlocul lor, a mustrat pe episcopul împotriva căruia se făcuse acel sinod. Iar episcopul acela umilea şi-şi bătea joc de sfîntul mîndrindu-se cu răspunsurile şi înţelepciunea sa. Iar sfîntul i-a răspuns: „Fiindcă stai neîndreptat, trufindu-te împotriva arhiereilor Domnului meu pe care i-a adunat Duhul Sfînt, pentru aceasta te-a ajuns acum urgia lui Dumnezeu, Care iată te face acum pe jumătate uscat pentru mulţi ani, pentru ca prin pătimirea ta aceasta sa se înţelepţească şi să se îndrepteze ceilalţi”. Şi, o, minune!, odată cu cuvîntul sfîntului a căzut fulger din cer şi l-a făcut pe acela jumătate uscat şi în aceasta stare a petrecut doisprezece ani întregi şi în urma s-a săvîrşit.

Iar sfîntul ieşind de acolo s-a dus la o altă cetate al cărei ocîrmuitor pătimea de doi ani de o cumplită boală. Aflînd el de venirea sfîntului, a trimis la el şi l-a rugat sa meargă sa-l cerceteze ca pe un bolnav şi să-i dea binecuvîntarea sa. Deci, fiindcă omul trimis stăruia către sfîntul să meargă cu grăbire, sfîntul a răspuns către dînsul aşa: „Du-te şi spune cu mare glas bolnavului ce te-a trimis: „Acestea îţi zice episcopul, întru numele lui Iisus Hristos, pe Care îl propovăduiesc eu prostul şi nevrednicul: Leapădă de la tine toată boala ce te supară, şi încingînd mijlocul tău, vino umblînd cu însăşi picioarele tale, ca să te văd”. Iar trimisul întorcîndu-se, îndată ce a zis cuvintele acestea, o, minune!, s-a însănătoşit stăpînul său şi atît s-a întărit, încît n-a mai rămas în el vreo rămăşita sau semn de boală. Deci s-a sculat şi s-a dus la sfîntul umblînd cu picioarele sale şi aruncîndu-se la cinstitele picioare ale sfîntului şi apucîndu-le cu amîndouă mîinile, le săruta pe ele tăvălindu-se pe pămînt. Şi mulţumind slăvea pe Dumnezeu, Cel ce l-a mărit pe el în acest chip. Aceasta preamărita minune a sfîntului pe mulţi a adus la credinţa lui Hristos.

Acolo aflîndu-se sfîntul, a alungat mulţi demoni din cei care pătimeau. Şi pe o femeie ce zăcea în pat şi era slăbănoaga de nouă ani, apucînd-o de o mîna, a ridicat-o sănătoasa. Şi pe un om care cu nedreptate silnicea pe altul şi cu nebăgare în seama încredinţa nedreptatea prin jurămînt, fiindcă defăima şi nu asculta cuvintele sfîntului, l-a făcut prin rugăciunea sa ca să ia lepra lui Ghiezi peste tot trupul sau, spre îndreptarea şi a altora mulţi, încît din aceasta, mulţime nu putină din acel oraş a venit la sfîntul şi a cerut ca să primească credinţa creştineasca. Şi alte încă multe minuni în feluri de locuri a făcut sfîntul acesta, despre care răspîndindu-se vestea, a ajuns la dregătorul Vasilisc. Fiind chemat sfîntul şi stînd el înaintea lui împreună cu doi ucenici ai săi, după ce a văzut credinţa lor cea în Hristos curată şi neclintită, multe pedepse şi chinuri le-a pricinuit lor neomenosul acela, care, aprinzîndu-se de mînie, a scos însuşi sabia şi a lovit pe sfîntul în piept. Asemenea şi fratele lui Vasilisc în unire cu el a lovit şi acela pe sfîntul în inima. Iar episcopul Domnului şi nevoitorul, viu încă fiind, a zis către ei: „Fiindcă voi amîndoi v-aţi unit ca să mă omorîţi pe mine, nevinovatul, pentru aceasta mîine chiar în ceasul acesta se va vărsa sîngele amîndurora chiar de mîinile voastre, adică vă veţi ucide unul pe altul, şi maica voastră va rămînea fără fii”. Şi aceasta zicînd şi-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu. Iar pe cei doi ucenici ai sfîntului suindu-i păgînul Vasilisc deasupra a doi munţi, acolo i-au ucis cu pietre.

A doua zi necredinciosul Vasilisc a ieşit împreună cu fratele său la vînat, fără să dea în vreun fel crezare prorociei sfîntului, pe care o socotea ca o bîrfire. Şi aflînd un cerb singur ei, amîndoi fraţii, au stat unul în dreptul celuilalt, adică, unul despre o parte de cerb şi celalalt de cealaltă, şi au slobozit amîndoi suliţele ca să omoare cerbul. Iar ele purtîndu-se cu repeziciune s-au înfipt în inimile amîndurora, şi aşa în chinuri şi-au lepădat sufletele, ucigîndu-se unul pe altul. Iar moaştele Sfîntului Mil şi ale ucenicilor lui au fost îngropate de către creştini. Şi vieţuiesc ei pururea viaţa cea nesfîrşită şi veşnică şi se roagă pentru noi către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teostirict, cel din Simvola.

Tot în această zi, pomenirea Sf. Mucenic Constantin, cneazul al Georgiei.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Nonnos, care a botezat pe Sfînta Pelaghia.

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Name (required)

Email (required)

Comentariul