Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt

iulie 15, 2007 Categoria: Calendar

Odraslit din pamîntul Moldovei, maritul Voievod Stefan cel Mare a fost numit si cinstit din totdeauna de catre poporul dreptcredincios: bun, mare si sfînt. Bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si tradatori, sfînt pentru lucrarea lui întru apararea întregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si manastiri.

Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant Dreptcredinciosul Voievod s-a nascut la Borzesti, din parintii binecredinciosi crestini voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria-Malina Oltea, aratîndu-se din frageda copilarie cu deosebita dragoste fata de tara si credinta stramoseasca. Curînd, dupa uciderea tatalui sau, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferinte, nu si-a pierdut niciodata nadejdea în Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie si-a purtat jugul vietii sale.

Stefan cel Mare si cel Sfînt a luptat pentru apararea întregii crestinatati „pîna la moarte” cu capul sau adica, „cu pretul vietii sale”, cum arata în scrisoarea adresata principilor întregii crestinatati, chemîndu-i la lupta sfînta de aparare a credintei crestine.

Stefan, Dreptcredinciosul Voievod, a pus biruintele sale nu pe seama iscusintei mintii sale ci, cu smerenie pe seama voii si puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu în ajutor. Maritul Voievod a fost nu numai aparator, ci si marturisitor al credintei prin numarul mare de mînastiri si biserici zidite, atît în Moldova cît si în Muntenia, Transilvania si Muntele Athos. Prin frumusetea si maretia acestor sfinte lacasuri, împodobirea lor cu pictura, înzestrarea lor cu cele necesare sfintelor slujbe, toate lucrate cu o maiestrie artistica neîntrecute pîna astazi, binecredinciosul Stefan cel Mare si Sfînt aduce înaintea lui Dumnezeu „slava poporului sau”, adica a neamului nostru romînesc.

Ca om al rugaciunii, evlaviosul Voievod a cerut sfintitilor parinti sa se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei, pentru ostenii sai, pentru cei vii si pentru morti. El însusi se ruga cu post si facînd nenumarate fapte de milostenie în vremuri de primejdie mai ales, asa cum este înfatisat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Sfîntul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost parinte si povatuitor duhovnicesc si întelept sfatuitor în ceasurile sale de rugaciune si veghe. Deopotriva a fost om al întelepciunii si dreptatii, precum si al iubirii si iertarii: „Te-am iertat si toata mînia si ura am alungat-o cu totul din inima noastra”, scria Voievodul, adresîndu-se boierului sau Mihu, unul din cei care participasera la uciderea parintelui sau. Gîndul mortii pururea l-a avut în minte caci pentru el moartea era, potrivit învataturii crestine, o stramutare „de la cele vremelnice” catre „locasurile de veci”, asa cum el însusi a pus sa se scrie pe piatra sa de mormînt, pregatita cu 12 ani înainte de mutarea la Domnul.

Paginile sfinte de cronica romîneasca amintesc peste veacuri despre evlavia, cinstirea si credinta poporului romîn fata de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfînt: „iar pe Stefan Voda l-au îngropat tara cu multa jale si plîngere la mînastire la Putna care era de dînsul zidita. Atîta jale era de plîngeau toti, ca dupa un parinte al lor”, zicînd mai departe cronicarul: „Ce dupa moartea lui pîna astazi îi zic Sfîntul Stefan Voda…, pentru lucrurile lui cele vitejesti, care nimeni din domni, nici mai înainte, nici dupa aceea l-au ajuns”.

De la mutarea sa la Parintele Ceresc pîna astazi, mormîntul sau de la Manastirea Putna este strajuit de o candela pururea aprinsa, unde fiii neamului romînesc neîncetat îsi pleaca genunchiul cu evlavie si rugaciune catre Milostivul Dumnezeu. Maritul si drept-credinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfînt ramîne peste veacuri o pilda de adevarat conducator de tara, stapînit permanent de credinta în Puternicul Dumnezeu, iubirea de Biserica stramoseasca si tara, spre slava lui Dumnezeu, unul în fiinta si închinat în Treime, Tatal, Fiul si Sfîntul Duh. Amin.