Cuviosul Eufrosin, începătorul vieţii pustniceşti din Pskov

mai 28, 2007 Categoria: Calendar

Sf. Eufrosin din Pskov, cu numele lumesc Eleazar, s-a născut în anul 1386 în satul Videlebo, lîngă Pskov, unde s-a născut şi Sf. Nicander al Pskov-ului (prăznuit în 24 septembrie). Părinţii săi şi-ar fi dorit ca fiul lor să se căsătorească dar Eleazar s-a retras în secret la Mănăstirea Snetogorsk (pe dealul Snyatni, Pskovul de azi) unde a fost tuns călugăr.

În jurul anului 1425, căutînd un loc unde să se poată dedica în voie rugăciunii intense, Sf. Eufrosin a luat binecuvîntarea stareţului pentru a se retrage într-o chilie ascunsă pe rîul Tolva, nu departe de Pskov. Fiind însă preocupat de soarta oamenilor şi mîntuirea lor, Sfîntul a fost nevoit să abandoneze pustnicia şi să primească pe toţi cei ce aveau nevoie de un sfat şi de un cuvînt de la un părinte înduhovnicit. Sf. Eufrosin îi binecuvînta pe cei care veneau să trăiască după rînduiala schitului, întocmită chiar de el.

Rînduiala Sfîntului Eufrosin se bazează pe un sfat generalizat despre „cum ar trebui să trăiască un călugăr”, fără să se facă referire la regulamentul strict al vieţii monahale sau la rînduiala sfintelor slujbe, cum se face, de exemplu, în Rînduiala Sf. Iosif din Volokolamsk.

În 1447 la dorinţa fraţilor, Sf. Eufrosin a construit o biserică în cinstea celor Trei Sfinţi Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Hrisostom, care l-au cercetat pe sfînt, dar şi în cinstea Sf. Onufrie cel Mare (prăznuit în 12 iunie). Mai tîrziu mănăstirea a primit numele Spaso-Eleazarov. Din smerenie şi din dragoste pentru o viaţă retrasă, sfîntul n-a primit să fie egumen al mănăstirii, numindu-l în loc pe discipolul său Ignatie pentru acea funcţie. Apoi s-a retras să trăiască într-o pădure lîngă un lac.

Sf. Eufrosin a murit la 95 de ani în 15 mai 1481. Din ordinul Arhiepiscopului Ghenadie al Novgorod-ului, la mormîntul sfîntului au aşezat o icoană pictată de discipolul său Ignatie, pe cînd sfîntul era încă în viaţă. De asemenea, s-a mai pus la mormîntul sfîntului şi testamentul scris de acesta pentru fraţii călugări pe o bugată de pergament, ştampilată cu sigiliul de plumb al Arhiepiscopului Teofil al Novgorod-ului, acest testament fiind printre puţinele documente de acest fel scrise de mîna unui sfînt care s-au păstrat.

Sf. Eufrosin, începătorul vieţii pustniceşti din Pskov, a îndrumat mulţi discipoli renumiţi care, la rîndul lor, au ridicat şi ei mănăstiri, plantînd mai departe sămînţa vieţii monahale in jurul Pskov-ului. Printre aceştia se aflau şi călugării schitului Sava din Krypetsk (prăznuit în 28 august), Sf. Dositei din Verkhneostrov (prăznuit în 8 octombrie), Sf. Onufrie din Malsk (prăznuit în 12 iunie), Sf. Ioachim din Opochsk (prăznuit în 9 septembrie), Sf. Ilarion din Gdovsk (prăznuit în 21 octombrie), Sf. Chariton din Kudinsk, fondator şi egumen al Mănăstirii de la Lacul Kudina de lîngă Toroptsa, precum şi cuvioşii părinţi din Pskov – Ignatie, Haralamb şi Pamfilie, înmormîntaţi la Mănăstirea Spaso-Eleazar.

Tot în aceasta zi, pomenirea cuviosului Serapion de la Manastirea Spaso-Eleazar, la Pskov.