Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Sfinţi Mucenici Trofim, Evcarpion şi cei împreună cu dînşii

martie 31, 2007 Categoria: Calendar

martie 31, 2020

Cînd prigoana împotriva creştinilor din Nicomidia ajunsese în toi, în vremea împăratului Maximian, sfinţii mucenici aceştia, Trofim şi Evcarpion, se găseau în oaste şi fiind puternici la trup şi îndrăzneţi, pentru că încă nu ajunseseră să cunoască învăţătura creştină, prigoneau şi ei pe creştini şi ajunseseră nişte vrăjmaşi preaînverşunaţi ai creştinilor: îi prindeau, îi băgau la închisori şi avînd toată puterea împotriva lor, pe care voiau îi chinuiau şi pe alţii îi ocoleau.

Odată, mergînd să prindă pe unii dintre creştini, au văzut un foc mare, care cobora asupra lor din cer, întocmai ca un nor. Şi au mai auzit şi un glas, care ieşea din acest foc şi care zicea: „Pentru ce vă grăbiţi să aduceţi nenorocire asupra robilor Mei? Să nu vă înşelaţi: nimeni nu va putea să înfrîngă pe cei ce au crezut în Mine. Mai degrabă alăturaţi-vă lor şi veţi dobîndi împărăţia cerurilor”. Auzind glasul acesta, Trofim şi Evcarpion, cei care mai înainte erau plini de cruzime şi de îndrăzneală şi care se îngîmfau împotriva creştinilor, au căzut la pămînt, nemaiputînd nici privi şi nici auzi glasul acela care tuna din nor. Şi de jos de unde se găseau, numai acest lucru grăiau: „Cu adevărat, mare este Dumnezeu, Cel ce s-a arătat nouă astăzi! Şi fericiţi suntem şi noi, dacă ne vom face slujitori ai Lui”. Iar după ce au zis acestea plini de frică, norul cel de foc s-a despărţit în două şi iarăşi s-a auzit un glas din el zicînd: „Ridicaţi-vă şi pocăindu-vă, iată, vi se vor ierta păcatele!” Şi ridicîndu-se, au văzut stînd în mijlocul norului pe cineva îmbrăcat în haină albă şi cu totul frumos la înfăţişare şi mulţime multă stînd în jurul lui, şi minunîndu-se de această vedere, au zis ca dintr-o gură: „Primeşte-ne şi pe noi că multe şi nenumărate sunt păcatele noastre; căci ne-am pornit întocmai ca nişte beţivani împotriva Ta, a adevăratului Dumnezeu şi a robilor Tăi!” După ce au zis ei acestea, norul unindu-se iarăşi laolaltă s-a urcat la cer. Iar ei plîngînd mult, s-au întors din drumul lor; şi pe toţi pe care mai înainte îi închiseseră, lăsînd la o parte toată frica şi teama, i-au îmbrăţişat ca pe nişte fraţi, închinîndu-se lor şi le-au spus să se ducă la casele lor.

Dar mai-marele locului aflînd acestea s-a umplut de mînie împotriva lor şi poruncind să fie aduşi înaintea lui, i-a întrebat care este pricina de şi-au schimbat purtarea. După ce ei au istorisit însă toată vedenia pe care au avut-o, în toate amănuntele, mai-marele locului a poruncit să fie spînzuraţi pe lemn, iar după ce s-a făcut aceasta li s-au strujit coastele cu căngi de fier şi li s-au frecat rănile cu ţesături de păr. Iar sfinţii, vitejeşte răbdînd toate acestea, se rugau lui Dumnezeu, bucurîndu-se şi mulţumindu-I. Pentru aceasta, mai-marele locului, umplîndu-se de şi mai multã mînie împotriva lor, a dat poruncă să se pregătească un cuptor aprins în mijlocul cetăţii şi sfinţii să fie aruncaţi în el. După ce porunca tiranului s-a împlinit, sfinţii intrînd în cuptor, au primit acolo cununa muceniciei.

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Name (required)

Email (required)

Comentariul