Unica biserică rusă din Romînia împlineşte 100 de ani

octombrie 12, 2009 Categoria: Cultura, Stiri

Singura biserică rusă din Romînia, care va împlini în această toamnă, pe 25 noiembrie, un secol de cînd a fost sfinţită, se află în inima Bucureştiului, aproape de Universitate. Acest lăcaş de cult este una dintre ultimele ctitorii ale ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, executat în 1918 împreună cu familia sa de către bolşevici.

„Este foarte frecventată de turiştii străini. Sunt foarte impresionaţi prin faptul că e o surpriză pentru ei că au găsit un astfel de stil de biserică în Romînia. Cei mai mulţi sunt turişti care nu au un obiectiv duhovnicesc în plan, în căutările lor, ci pur turistic”, povesteşte preotul paroh al bisericii, Vasile Gavrilă.

Cele şapte turle bulbucate în formă de ceapă, specifice stilului rusesc, se zăresc din bulevard. În trecut, erau acoperite de foiţă de aur, însă de-a lungul timpului s-au deteriorat, iar acum sunt acoperite cu tablă din aramă vopsită.

„Arhitectura este ruseacă, pictura este rusească. Este unicat în Romînia. Mai există biserici ale lipovenilor, dar au un alt stil şi au fost adaptate locului unde au fost construite, în special în Dobrogea”, mai spune Gavrilă.

Lăcaşul de cult, zidit din cărămidă presată şi piatră, are faţadele decoarate cu ornamente bogate, iar uşa de la intrare este încadrată de onduleuri, vrejuri şi spirale sculptate în piatră. Iar de jur împrejur, faţadele au cărămidă aparentă de culoare roz gălbui, plăci ceramice albastre şi verzi, cu motive florale şi geometrice, şi medalioane cu sfinţi şi îngeri.

O altă particularitate a bisercii este catapeteasma sculptată în întregime din lemn, poleită cu foiţă de aur, făcută la Moscova după modelul iconostasului de la Sfîtul Vasili Blajenii din capitala Rusiei.

„Pictura este în stilul Art Nouveau, cum era la modă la vremea respectivă, la începutul secolului al XX-lea în Rusia”, mai spune Gavrilă.

Ceea ce este inedit la Biserica Rusă este că intrarea se face prin colţul de nord-vest, poarta neaflîndu-se pe aceeaşi axă cu altarul. „Nu a permis terenul. Dar arhitectul a fost foarte ingenios şi a găsit această soluţie”, explică el.

Lucrările, executate de constructori ruşi şi italieni, au fost realizate după planurile arhitectului rus Preobrajensky, cel care a şi supravegheat înălţarea bisericii.

La origine, Biserica Rusă din Bucureşti era destinată personalului ambasadei şi comunităţii ruse din capitala statului romîn. Construită între 1905 şi 1909, la iniţiativa ambasadorului rus Ghiers, biserica a fost închinată Sfîntului Nicolae, după numele Ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Pentru ridicarea lăcaşului de cult, curtea imperială de la Moscova a oferit suma de 600.000 de ruble de aur.

Biserica Sfîntul Nicolae a rămas sub jurisdicţia patriarhiei ruse pînă în 1934, cînd ministrul de externe al Romîniei de la acea dată, Nicolae Titulescu, a obţinut ca ea să fie cedată spre administrare Universităţii din Bucureşti. În 1947, lăcaşul a revenit sub jurisdicţia Moscovei, pînă în 1957, cînd a intrat iarăşi în proprietatea Bisericii Ortodoxe Romîne.

Renovată în 1948 şi 1967, biserica a fost neglijată apoi de autorităţi, iar după 1967 nu s-au mai efectuat niciun fel de lucrări de renovare sau întreţinere. „La cutremurul din 1977 s-a fisurat turla mare pe toată circumferinţa şi a existat intenţia să se consolideze, dar nu s-a putut pentru că n-a permis regimul de atunci”, povesteşte Gavrilă. Ea a fost reparată abia recent, în cadrul celei de-a treia serii de lucrări de reabilitare, debutată în anul 2000. În prezent, se lucrează la restaurarea picturii.

În 1992, la cererea unui grup de studenţi, biserica a redevenit Paraclis al Universităţii Bucureşti. A fost prima biserică ce a primit această destinaţie după 1990.

Costurile totale ale restaurării au fost estimate la 1.100.000 de RON, din care s-au cheltuit pînă acum 800.000 de RON. Banii au venit de la Ministerul Culturii şi Cultelor (250.000 de RON), însă cea mai mare parte provin din donaţii şi sponsorizări. „Dacă am avea fonduri, am termina lucrările de restaurare a picturii şi în decembrie 2009. Dacă nu, cred că în 2010 se termină”, spune preotul paroh.

„Deocamdată este schela în biserică şi nu se poate vedea toată splendoarea ei, dar în momentul în care se va termina, va fi într-adevăr o biserică absolut extraordinară”, Vasile Gavrilă.

Evenimentul Zilei
/turism.evz.ro/