Dialogul lui Dostoievski cu Dumnezeu – interviu cu pr. prof. Gheorghe Holbea
Adaugat la octombrie 5, 2011 de Victor
Categoria: Articole, Cultura, Interviuri
Feodor Mihailovici Dostoievski este unul dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi scriitori ruşi. Adesea prezentînd personaje aflate în stări de conştiinţă extreme sau fracturate, operele sale demonstrează un talent extraordinar pentru pătrunderea psihologiei umane şi analiza politicii sociale şi spirituale a societăţii din Rusia epocii sale. Este un clasic al literaturii universale, a cărui operă e o strălucită replică literară şi filosofică la criza socială şi spirituală a vremii sale. Geniul său se datorează şi credinţei ortodoxe întipărite lui de mic de către mama sa. Întreaga sa operă este un dialog cu Dumnezeu, o luptă a sufletului său zbuciumat de boală şi necazuri. Despre religiozitatea operei lui Dostoievski am vorbit cu pr. prof. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti.
Părinte profesor, se foloseşte foarte des sintagma „caracterul religios al operei lui Dostoievski”. În ce constă amprenta creştinismului asupra operei scriitorului rus?
Feodor Mihailovici Dostoievski a crescut în atmosfera Ortodoxiei, studiind profund Sfînta Scriptură, mai ales în perioada deportării în Siberia. Grăuntele lui spiritual, sădit într-un trup plăpînd, a crescut, transformîndu-i trupul bolnăvicios în purtătorul unuia dintre cele mai bogate tezaure pe care le-a produs pămîntul rus, chiar european. Continuare…
Andrei Tarkovsky – filmul ca rugaciune
Adaugat la octombrie 22, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cultura, Stiri
Andrei Arsenievici Tarkovsky este unul dintre cei mai mari regizori rusi, el fiind totodata si un pas al vechii cinematografii spre una moderna. Filmele sale sunt unice in ceea ce priveste viziunea asupra spatiului si a timpului.
Lucrand intr-un regim ideologic destul de greu, Tarkovsky a avut de intampinat multe dificultati, lucru inteles foarte clar si din rezultatele carierei sale: sapte filme si cateva clipuri scurte, in mai bine de 27 de ani. Fara a mentiona in mod explicit, regizorul rus a inserat in filmele sale si unele idei aprig combatute de regim, precum libertatea de expresie si altele asemenea.
Continuare…
Unica biserică rusă din Romînia împlineşte 100 de ani
Adaugat la octombrie 12, 2009 de Victor
Categoria: Cultura, Stiri
Singura biserică rusă din Romînia, care va împlini în această toamnă, pe 25 noiembrie, un secol de cînd a fost sfinţită, se află în inima Bucureştiului, aproape de Universitate. Acest lăcaş de cult este una dintre ultimele ctitorii ale ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, executat în 1918 împreună cu familia sa de către bolşevici.
„Este foarte frecventată de turiştii străini. Sunt foarte impresionaţi prin faptul că e o surpriză pentru ei că au găsit un astfel de stil de biserică în Romînia. Cei mai mulţi sunt turişti care nu au un obiectiv duhovnicesc în plan, în căutările lor, ci pur turistic”, povesteşte preotul paroh al bisericii, Vasile Gavrilă.
Continuare…
Atmosfera science-fiction
Adaugat la octombrie 7, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cultura, Serafim Rose
Originile acestui gen de literatură sunt îndeobste plasate la începuturile secolului XIX. Unii preferă să-l considere precursor pe Edgar Allan Poe, care combină un stil de un realism foarte persuasiv cu o substantă narativă atinsă întotdeauna de „misterios” si de „ocult”. Altii o consideră precursoare a literaturii stiintifico-fantastice pe contemporana lui Poe, scriitoarea Mary Wollstonecraft Shelley (sotia celebrului poet), care, în cartea sa „Frankestein, or the Modern Prometheus” (Frankestein sau Prometeul modern, tradusă recent si în romîneste, n. tr.) combină stiintă fantezistă si ocultism într-un mod ce caracterizează multe scrieri stiintifico-fantastice de atunci încoace.
Povestirea stiintifico-fantastică tipică avea să apară însă la sfîrsitul secolului XIX si începutul secolului XX, odată cu Jules Verne si H. G. Wells. Apoi, trecînd prin faza manifestărilor literare de mîna a doua, asa cum apăreau ele în periodicele ieftine din America anilor 1939 si 1940, genul science-fiction a ajuns la maturitate si a devenit o formă literară de prestigiu international în deceniile din urmă. Mai mult, un număr de filme de maximă audientă atestă cît de mult atmosfera SF captivează imaginatia maselor.
Continuare…
Valenţele freudiene ale artei contemporane
Adaugat la septembrie 15, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cultura, Savatie Bastovoi
Ultimele scandaluri legate de expoziţia de artă romînească organizată de ICR (Institutul Cultural Romîn) la New York îmi dau prilejul să reiau o temă pe cît de banală, pe atît de curioasă. Nimic nu este mai banal şi, se pare, nimic mai curios decît sexul. Sexualitatea exploatată în arta plastică, cinematografie, dar şi în literatura de Nobel, a devenit o monedă ieftină, deşi întotdeauna suficientă, cu care autorii contemporani îşi cumpără popularitatea.
După Aristotel, care vedea în literatură exploatarea groazei şi milei, Freud pare să fie primul care îşi propune să analizeze arta pe criterii strict emoţionale, înafara oricăror principii estetice. Fiziolog de profesie, Freud caută în artă răspunsuri care ţin de meseria sa. Continuare…
