Despre măsură. Cuvînt către neofiţi
Adaugat la august 11, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
1. Chiar dacă postul s-a sfîrşit, iubiţilor, să rămînă însă evlavia. Şi chiar dacă vremea sfintei păresimi a trecut, să nu pierdem amintirea ei. Nimeni să nu se supere, vă rog, pentru acest îndemn. Nu ca să vă silesc să postiţi iarăşi spun acestea, ci vrînd să vă ridicaţi [la o altă înţelegere a postului] şi de acum să dovediţi mai multă atenţie faţă de postul cel adevărat. Căci şi cel ce nu posteşte poate posti. Cum? Vă spun eu: cînd ne împărtăşim de mîncare, dar lepădăm păcatul. Acesta este de fapt postul cel mai spornic şi pentru el se renunţă la mîncăruri, ca să alergăm mai sprinteni pe drumul virtuţii. Şi dacă vrem, ne putem convinge că se poate şi să dăm trupului grija ce i se cuvine şi să ne păzim sufletul curat de păcate.
Continuare…
Despre bîrfire
Adaugat la iunie 25, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
Sa fugim de bîrfire, dragii mei!”¦
Nici o greseala nu-i mai mare ca ea „“ si nici mai usor de savîrsit.
De ce? Pentru ca se savîrseste mai degraba decît oricare alt pacat „“ si cuprinde repede pe cel ce nu baga de seama.
Celorlalte greseli le trebuie vreme, pregatire, tovarasie si adesea taraganelile pot aduce împiedicarea lor.
De pilda, cineva si-a pus în gînd sa ucida sau sa tîlhareasca. Pentru aceasta trebuie sa faca unele pregatiri „“ si de multe ori, în vreme ce el întîrzie, patima îl paraseste, pornirea cea rea se mistuie, el se lasa de gîndul cel vinovat, ne mai savîrsindu-l.
Nu-i tot asa cînd e vorba de bîrfire. Daca nu suntem cu totul bagatori de seama, ea ne rapeste dintr-odata.
Continuare…
Să ne cinstim părinţii! (video)
Adaugat la iunie 19, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur, Pilde si povestiri, Tinerii
Dumnezeu vrea foarte mult ca părinţii să fie cinstiţi de copiii lor, şi celor ce împlinesc această lege le răsplăteşte cu mari bunătăţi şi daruri, iar pe cei care o încalcă îi pedepseşte cu mari şi cumplite rele. „Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, zice, cu moarte să fie omorît” (Ieş. 21, 17), iar celor care îşi cinstesc părinţii le spune: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pămînt” (Ieş. 20,12).; Iată: cinstitorilor de părinţi le-a hotărît ca răsplată lucrul socotit cea mai mare avuţie, adică bătrîneţi bune şi lungime de zile, iar celor ce-i jignesc le-a rînduit ca pedeapsă lucrul socotit cel mai mare rău, şi anume moartea înainte de vreme. Pe unii îi atrage spre dragostea de părinţi făgăduindu-le răsplăţi, pe alţii îi depărtează de jignirea acestora, chiar fără voia lor, prin frica de pedeapsă.
Continuare…
Multe din aşa-zisele bunuri sau din aşa-zisele rele nu sunt, la adică, nici una nici alta
Adaugat la iunie 4, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
Sunt lucruri bune, lucruri rele „“ şi lucruri de mijloc -şi printre acestea din urmă, unele par mulţimii că-s bune sau rele, fără să fie. Dar li se zice aşa şi sunt luate aşa. Ca să fiu înţeles mai bine în ceea ce vreau să zic, mă voi sluji de pilde.
Sărăcia, în ochii celor mai mulţi, trece drept un rău şi dimpotrivă, ea nu-i. Dacă cel sărac e veghetor şi înţelept, sărăcia lui poate chiar ucide tot răul.
Dimpotrivă, bogăţia este ţinută, de obicei, drept un bine „“ şi ea nu-i îndeobşte, dacă nu-i folosită cum trebuie. Dacă bogăţia ar fi un bine în chip neclintit, cei ce o au ar trebui să fie nişte oameni de bine; dacă bogaţii nu sunt toţi virtuoşi, ci numai cei care-şi folosesc bine bogăţia, este limpede că bogăţia nu-i un bine într-un chip neclintit şi nici prin ea însăşi, ci că-i pusă la îndemîna oamenilor, ca o unealtă a virtuţii. Dacă, la rîndu-i, sărăcia ar fi un rău, toţi săracii ar fi răi.
Continuare…
Asupra casatoriei si vietii de familie – Sf. Ioan Gura de Aur
Adaugat la mai 26, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Familia, Ioan Gura de Aur
… fiecare sa-si iubeasca femeia ca pe sine insusi; iar femeia sa se teama de barbat (Efes. 5,33)
Un mare intelept, insiruind cele mai de seama binecuvantari, a pomenit-o si pe aceasta: „barbatul cu femeia care se inteleg bine unul cu altul.”(Sir. 25,2). Altundeva intareste ca: „Prietenul si tovarasul la vreme se intalnesc, si mai mult decat amandoi, femeia cu barbatul.” (Sir. 40.25). In pronia Sa divina, Dumnezeu a oranduit de la inceputuri aceasta unire intre barbat si femeie si a grait de cei doi ca de una: barbat si femeie El i-a creat (Gen. 1,27) si nu mai este parte barbateasca si parte femeiasca, pentru ca voi toti sunteti una in Hristos Iisus (Gal. 3.22). Nu exista relatie intre semeni mai adanca decat aceea dintre barbat si femeie, daca ei sunt uniti asa cum ar trebui. Cand fericitul David il jeluia pe Ionatan, care era un suflet cu el, cu ce a asemuit el maretia iubirii lor? „Iubirea ta a fost pentru mine mai presus de iubirea femeiasca.” (II Regi 1,26). Puterea acestei iubiri este cu adevarat mai mare decat orice pasiune. Unele doriri pot fi puternice, dar aceasta singura nu cade niciodata. Continuare…
Bunurile noastre nu ne sunt date decît cu împrumut
Adaugat la aprilie 15, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur
N-aţi primit bunurile ca să le cheltuiţi în desfătări, ci pentru a le hărăzi milosteniei.
Credeţi că sunt ale voastre? Sunt ale săracilor, iar voi sunteţi păstrătorii, chiar atunci cînd le stăpîniţi de pe urma unei munci cinstite sau prin moştenire. Dumnezeu n-ar fi putut să vi le răpească? El nu face aceasta, tocmai ca să vă dea prilejul de a fi mărinimoşi faţă de cei lipsiţi.
Continuare…
Cuvînt la Sfînta şi Marea Vineri
Adaugat la aprilie 2, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
din „Omilii la Postul Mare”, Sfîntul Ioan Gură de Aur
„Părintele Meu, de este cu putinţă, treci de la Mine paharul acesta; însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti”
(Mt. 26, 39)
Eu cred că mulţi se întreabă pentru ce Hristos a grăit aceste cuvinte; şi cei necredincioşi vor răstălmăci aceste cuvinte, spre a întinde cursă fraţilor noştri celor mai slabi. Deci pentru ca noi atît năvălirea acelora să o respingem, cît şi pe fraţii noştri săi scăpăm de nelinişte şi de strîmtoare, să observăm aceste cuvinte mai de aproape, să ne oprim la tîlcuirea acestui loc şi să pătrundem în înţelesul lui cel adînc.
Căci citirea şi audierea cuvintelor nu ajută la nimic, dacă ele nu se şi pricep încă. Şi vistiernicul acela al împărătesei Candakiei citea, dar cît îi lipsea ucenicul lui Hristos, care să-i tîlcuiască cele citite, el nu înţelegea. Ca nu acelaşi lucru să vi se întîmple şi vouă, fiţi cu băgare de seamă la cuvintele noastre, aţintiţi-vă priceperea voastră şi primiţi cuvîntarea mea cu suflet plin de luare aminte şi rîvnitor. Continuare…
Despre vînzarea săvîrşită de Iuda
Adaugat la aprilie 1, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
din „Omilii la Postul Mare” – Sfîntul Ioan Gură de Aur
Timpul de faţă ne aduce aminte a vorbi de grozava crimă a celui ce a vîndut pe Hristos Domnul, în ziua de astăzi Iisus fu predat de ucenicul Său în mîinile iudeilor, însă voi, care auziţi aceasta, nu vă tînguiţi pentru Iisus cel vîndut, ci mai vîrtos tînguiţi şi jeliţi pe Iuda, vînzătorul Său. Căci Iisus, prin aceea că a fost vîndut, a mîntuit lumea, pe cînd Iuda, prin vînzarea sa, şi-a aruncat sufletul în pierzanie. Iisus cel vîndut şade acum de-a dreapta Tatălui, în veci; iară Iuda vînzătorul îşi are locul în iad şi suferă pedeapsă veşnică şi nesfîrşită. Aşadar, el trebuie tînguit, precum însuşi Hristos, cînd s-a uitat la Iuda, l-a tînguit şi l-a plîns. „Căutînd la el, s-a turburat cu duhul şi a zis: Unul dintre voi Mă va vinde” (In. 13, 21). Pentru ce însă s-a tulburat El ?
Mai întîi spre a arăta cît de mare este iubirea de oameni a Sa, cîtă îndurare, cîtă bunătate a Domnului! Cel vîndut plînge pentru vînzător! El îl plînge încă şi pentru ca să-i dea prilej de a se lăsa de vînzarea sa. Fiindcă însă sufletul aceluia nu mai primea sămînţa mîntuirii, fiind nesimţitor la îndemnare şi deşteptare, de aceea, întunecîndu-se de patimă, s-a aruncat în prăpastie, îndelung-răbdarea şi sfătuirea Domnului Său nu i-au ajutat lui nimic. Şi de aceea mai mult plîngea Iisus, căci vedea că Iuda, după o învăţătură aşa de mult repetată şi după îndesite sfătuiri, totuşi s-a aruncat în bezna pierzării. Continuare…
Cuvant la Sfînta şi Marea Marţi
Adaugat la martie 30, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
„Daţi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Mt. 22, 21)
Împotriva lenevirii de a veni la Biserică
Ni se pare că n-am isprăvit nimic, cînd ne-am dat osteneala de a vă îndemna să fiţi mai osîrdnici cu vizitarea adunării, unde se face slujirea cea dumnezeiască; căci iarăşi Biserica este deşartă şi părăsită de fiii ei. De aceea, eu iarăşi trebuie să vă îngreunez si să vă fiu povară, pe de-o parte dojenind pe cei de faţă, pe de alta probozind pe cei ce lipsesc. Pe aceştia din urmă, pentru că rămîn în lenevire şi în uşurătatea minţii lor, iară pe voi, pentru că nu vă îngrijiţi cu rîvna cuvenită pentru mîntuirea confraţilor voştri.
Continuare…
Cuvant la Sfînta si Marea Luni
Adaugat la martie 29, 2010 de Victor
Categoria: Articole, Ioan Gura de Aur, Predici
Cuvînt despre Evanghelia de la Matei,
care se citeşte în Sfînta si Marea Luni, la Liturghie (Mt. 24, 3-35)
După ce Hristos a vorbit despre nenorocirea ce avea să vie asupra Ierusalimului şi despre aceea că Apostolii vor birui toate piedicile, iar Evanghelia se va predica în toată lumea, se întoarce iarăşi la descrierea ticăloşiei ce va veni peste iudei, pe cînd ucenicii vor predica strălucit Evanghelia în toată lumea. „Atunci cei din Iudeea să fugă la munţi„. Atunci, cînd? Cînd acestea se vor întîmpla, cînd urîciunea pustiirii va fi în locul cel sfînt. El prin aceasta înţelege, oastea romană. Atunci, zice el, să fugiţi, căci nu va fi nici o nădejde de mîntuire. Continuare…