Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei

ianuarie 27, 2015 Categoria: Articole, Vietile Sfintilor

Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei „cea asemeni cu Apostolii”, se pare că era înrudită cu Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Ea s-a născut la sfârşitul secolului al treilea în Capadocia şi provenea dintr-o familie aristocrată. Tatăl ei, Zabulon, era un renumit comandant la curtea imperială din Roma. Mama ei, Suzana, era sora patriarhului Iuvenalie din Ierusalim. Atunci când Nina a împlinit doisprezece ani, părinţii ei au decis să-şi dedice restul vieţii lor lui Dumnezeu, au vândut toată averea şi au împărţit banii săracilor. Zabulon a plecat şi a dispărut în deşertul Iordanului. Suzana a mers la Ierusalim şi a fost rânduită diaconiţă la Sfânta Biserică a Învierii Domnului, pentru a avea grijă de femeile sărace şi bolnave, iar pe Nina a dat-o în grija evlavioasei stareţe Niofora pentru a o creşte.

Sfânta Nina a învăţat bine Sfânta Scriptură şi textele liturgice iar la un moment dat, a aflat despre cămaşa fără cusătură a Mântuitorului (vezi Ioan 19, 23-24) şi a început să se roage Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să o învrednicească să se închine sfântului veşmânt. Preasfânta Născătoare i-a ascultat rugăciunile şi, arătându-i-se în vis i-a pus în mână o cruce pentru a o apăra de vrăşmaşii văzuţi şi nevăzuţi şi i-a poruncit să meargă în Georgia să predice Evanghelia şi să găsească sfânta cămaşă. Când s-a trezit, Sfânta Nina a văzut că ţinea în mână, cu adevărat, acea cruce.

Această cruce se afla până astăzi Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Sion, în Tiflida Georgiei, fiind îmbrăcată în argint.

Cu ajutorul acestei Sfinte Cruci primite din mâinile Maicii Domnului nostru, Sfânta Nina a predicat Evanghelia şi a aflat, de asemenea, cămaşa cea fără cusătură. Săvârşind multe minuni, până la urmă a crezut şi împăratul închinător la idoli al iviriţilor (georgienilor), primind botezul şi dorind să întemeieze biserică lui Hristos.

După mulţi ani roditori de slujire apostolică, şi-a dat sufletul ei în pace, în mâinile lui Hristos, pe data de 14 (27) ianuarie, probabil în anul 338, la vârsta de 67 de ani, cerând să fie înmormântată în coliba sărăcăcioasă în care se găsea. Împăratul, episcopul şi tot poporul, plângând moartea marii învăţătoare a credinţei, au vrut să mute moaştele sale la biserica din Mitsheta. În ciuda eforturilor lor, nu au putut să mute racla Sfintei din locul pe care l-a ales ea. Astfel, au îngropat-o în coliba smerită din satul Bodbe, acolo unde mai târziu s-a înfiinţat o mănăstire de maici spre pomenirea ei.

Prea Bunul Dumnezeu a slăvit-o pe Sfânta Nina, păstrându-i trupul ei neputrezit. Prima „sămânţă” a Ortodoxiei în Georgia a sădit-o Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, dar şi Simon Cananeul, în vremea Apostolilor, însă biruinţa creştinismului s-a petrecut la mijlocul secolului al patrulea prin cea întocmai cu Apostolii, Sfânta Nina.

Prima biserică a Sfintei Nina s-a construit în Grecia la Edipsa, insula Evia, la Mănăstirea Sfântului Gheorghe.

Tropar, glasul al IV-lea:

O, slujitoare a Cuvântului lui Dumnezeu, care prin propovăduire te-ai arătat de-o seamă cu Apostolul cel Dintâi Chmat, Andrei, şi te-ai asemănat şi celorlalţi apostoli, Luminătoarea a Iviriei şi trâmbiţă a Duhului Sfânt, Sfântă Nina, cea asemnea Apostolilor, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

/pemptousia.ro/