Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Autorităţile RM încep presiunile asupra celor care se opun propagandei homosexuale

aprilie 3, 2012 Categoria: Articole, Atitudini, EUtopia, Stiri

Se începe suprimarea conştiinţei religioase

Premierul Vlad Filat consideră că nemulţumirea Bisericii faţă de Legea antidiscriminare şi broşurile cu mesaje antihomosexuale sunt acţiuni care au scop de a împiedica procesul de integrare europeană.

Anterior, şeful Misiunii Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, a declarat că până nu va fi adoptată Legea antidiscriminare, moldovenii nu vor circula liber în Uniunea Europeană.

La data de 30 martie, doi pretinși enoriași de la două Biserici Ortodoxe din or.Bălți (Biserica “Sf. Constantin și Elena” și Biserica “Sf. Parascheva”) au sunat la poliție și au declarat că în cele două biserici se distribuie broșuri cu conținut anti-gay. Sosită la Biserica “Sf. Constantin și Elena”, poliția a reușit să ridice de la enoriași 40 de copii de broșuri, intitulate: “Manifestul homosexualilor, acum și în Moldova”.

Secretarul general al Partidului Social Democrat, Sergiu Coropceanu, a fost reținut marţi de poliție chiar lângă sediul partidului și este suspectat de instigare la dezbinare naţională.

Potrivit Ministerului de Interne, în mașina sau a fost efectuată o percheziție în urma căreia au fost depistate 1300 de broșuri împotriva homosexualilor, pe care Coropceanu intenționa să le distribuie.

Pe acest caz a fost intentată o cauză penală. Coropceanu riscă până la 3 ani de închisoare în cazul în care se va dovedi că este vinovat.

În acest moment, Coropceanu se află la departamentul urmărire penală al MAI. Deocamdată nu se știe dacă pe numele său va fi emis un mandat de arest.

„Îmi pare rău, dar guvernarea actuală foloseşte sau apelează la metodele activiştilor leninişti care se aplicau la începuturile veacului trecut. Biserica nu a cunoscut o astfel de torturare, cel puţin de la sfârşitul anilor 1950”, a menţionat episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel.

Proiectul Legii antidiscriminare va fi examinat până la finele acestei luni. Declaraţia îi aparţine ministrului Justiţiei, Oleg Efrim şi a fost făcută la câteva zile după ce oficialii europeni au declarat că Moldova va obţine regimul liberalizat de vize cu UE doar după ce va adopta această lege.

Controverse în declaraţiile lui Vlad Filat

Prim-ministrul Republicii Moldova Vlad Filat, liderul PLDM, înainte de alegeri a promis că nu va permite legiferarea proiectului de lege nediscriminare:

“Avînd în vedere cultura poporului Republici Moldova şi morala creştină care stă la baza acestei culturi, PLDM consideră inoportună adoptarea Legii pentru prevenirea şi combaterea discriminării (legislaţia în vigoare oferă suficiente garanţii pentru combaterea discriminării). PLDM consideră inadmisibilă interpretarea eronată a Articolului 13 al Tratatului de la Amsterdam în sensul acceptării:
* manifestărilor homosexuale agresive;
* legalizării căsătoriilor între cuplurile de homosexuali;
* legalizării adopţiilor de copii de către cuplurile de homosexuali;
* prozelitismul homosexualităţii.
PLDM se pronunţă pentru dezvoltarea programelor de susţinere a familiilor tinere, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi educaţie a copiilor într-un mediu moral sănătos."(18.03.2009)

Recent Vlad Filat a dat un interviu pentru Europa Liberă, în care s-a vorbit despre acest proiect de lege:

„Europa Liberă: Aţi revenit de la Bruxelles, am auzit declaraţiile demnitarilor Uniunii Europene, care au reafirmat şi cu acest prilej, că Republica Moldova face paşi spre apropierea de Uniunea Europeană şi totuşi, sunt şi anumite restanţe. Ce e cu această lege anti-discriminare? Ce soartă are ea? Are sanse de a fi votată?
Vlad Filat: „Eu nu înţeleg de ce din contextul general care vizează procesul nostru de integrare europeană se scoate această lege. Cu toate că dacă este să vorbim obiectiv sunt atât de puţini oameni care cunosc care este conţinutul acestei legi. Şi dacă este să îi întrebi pe cei care protestează atît de vehement împotriva acestei legi, vă asigur că nu o să vă răspundă la ceea ce ţine de conţinutul acestei legi.”

În 2009 Vlad Filat a afirmat că este inadmisibil să fie acceptată această lege din motiv că ar fi prozelitism pro homosexualitate, ca în doar 2 ani să semneze această lege pentru a fi aprobată de parlament.

„Europa Liberă: Legea anti-discriminare când o trimite Guvernul spre aprobare în Parlament?
Vlad Filat: „Nu am acum o dată anumită, urmează să avem discuţii să mai comunicăm şi cu colegii din coaliţia de guvernare. Îmi doresc o comunicare foarte strînsă şi suficientă cu oponenţii. Şi eu îmi doresc ca înainte de a fi făcut un pas vis a vis de promovarea acestei legi să avem cel puţin asigurată o comunicare suficientă şi să oferim răspunsuri tuturor celor care au întrebări la acest capitol. Însă ceea ce observ eu şi regret foarte mult că este lipsă de toleranţă minimă necesară care se propovăduieşte aşa de mult, inclusiv şi în sfintele lăcaşe. Lipseşte categoric toleranţa şi domină pe alocuri şi răutatea care este atît de străină a ceea ce se propăvăduieşte de către slujitorii bisericii.”

Dar tocmai domnul Filat a afirmat: “Avînd în vedere cultura poporului Republici Moldova şi morala creştină care stă la baza acestei culturi, PLDM consideră inoportună adoptarea Legii pentru prevenirea şi combaterea discriminării ” ca mai târziu nu mai ţină de cultura poporului şi de morala creştină, ba dimpotrivă să acuze liderii creştini că sunt intoleranţi şi răutăcioşi.

Analiza ultimelor modificări ale Ministerului Justiției la proiectul de lege antidiscriminare

Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării ar putea reveni în cîteva săptămâni în Parlament, potrivit declaraţiei ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, pentru radio Europa Liberă. Dânsul a dat de înţeles că proiectul de lege cu modificări va fi transmis în cel mult 2 săptămâni Guvernului spre aprobare. Pentru comparaţie pun link la varianta anterioară a proiectului de lege.

Îmi propun în acest articol să prezint modificările, operate de Ministerul Justiţiei la proiectul de lege antidiscriminare, ca urmare a a consultărilor cu societatea civilă ”experţii internaţionali” (l-am citat pe Oleg Efrim). Amintesc că proiectul de lege respectiv a fost retras din Parlament în urmă cu un an, după ce mai multe ONG-uri şi Biserici şi-au exprimat protestul faţă de includerea în textul documentului a controversatei sintagme ”orientare sexuală”, ca unul din criterii de discriminare.

În linii mari, proiectul de lege nu a suferit schimbări esenţiale, ci a fost doar “retuşat pe alocuri” (vorba Lilianei Păpuşoi), fapt confirmat şi de Oleg Efrim – „Proiectul în primul rând a fost foarte bine pregătit încă data trecută. S-a muncit mai mult de un an la el, avem expertiza OSCE, expertiza Comisiei Europene, au fost organizate chiar dezbateri publice cu experţi internaţionali. Aşă că noi venim doar cu concretizări punctuale pe anumite articole”. Se pare că pentru dl Efrim “experţii internaţionali” au o valoare mai mare decît societatea civilă nemulţumită de conţinutul proiectului de lege şi cu care, logic, trebuia să poarte mai multe discuţii în decursul acestui an, nu-i aşa? Şi nu doar în cadrul unei singure mese rotunde. Pentru el cea mai mare parte a societăţii care se opune adoptării acestei legi este doar “un grup sau altul”, citez: “Guvernul şi Ministerul Justiţiei nu elaborează legile în funcţie de ce cere un grup sau altul, ci în funcţie de modul în care este corect să fie trataţi oamenii”.

Aşadar:

1. Articolul 1 (Scopul legii şi domeniul de aplicare) a fost completat cu un alineat nou: “Prevederile prezentei legi nu se extind asupra raporturilor de căsătorie şi adopţie reglementate de legislaţia în vigoare precum şi cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase”. Cu alte cuvinte, prin acest amendament Ministerul Justiţiei a încercat să neutralizeze temerile din societate precum că această lege ar permite pe viitor căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex şi adopţiile de copii de către cupluri gay.

Totuși, MJ a refuzat să includă un amendament foarte important ce ţine de asigurarea libertăţii de exprimare, şi anume: “Nici o prevedere din această lege nu poate fi folosită pentru a interzice pluralismul de opinii, discuţiile, criticile sau expresia dezacordului faţă de practicile și convingerile altora sau pentru a îngrădi libertatea de manifestare a convingerilor în mod individual sau colectiv”. Implementarea legii, fără includerea acestei excepţii explicite în vederea protejării dreptului la libera exprimare şi dreptului la libertatea de conştiinţă, va conduce la situaţii în care anumite drepturi vor prevala asupra altora. Practica adoptării Directivelor Europene arată că pentru a evita astfel de situaţii este necesar de a include unele excepţii.

Şi încă un moment: pînă în prezent, MJ nu a oferit o definiţie pentru sintagma “orientare sexuală”. Consider că acest lucru este foarte necesar, întrucît deschide un câmp larg de interpretări.

2. Articolul 2 (Noţiuni generale) a fost completat cu 3 termeni noi: ”segregare rasială” (se referă la criteriile de rasă, etnie, culoare sau naţionalitate), “acomodare rezonabilă” (se referă la persoanele cu dizabilităţi) şi “discriminare prin asociere”.

MJ a refuzat însă să scoată din lista noţiunilor generale termenii: “instigare la discriminare” şi “victimizare”, termeni care nu se regăsesc nici în cele două directive care stau la baza elaborării acestei legi (2000/78 şi 2000/43) şi nici una din directivele europene existente. De fapt, aceşti termeni îşi au originea într-un proiect de directivă europeană (COM 2008), care pînă în prezent nu a fost aprobată din cauza caracterului său controversat.

Totodată, MJ a refuzat includerea amendamentului la definiţia noţiunii de hărţuire, care, de asemenea, are scopul de a asigura dreptul la libertatea de gândire, conşiinţă şi religioasă, drept asigurat de art.9 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, şi anume: ”Exprimarea unei opinii personale, afişarea sau expunerea simbolurilor religioase şi a textelor sacre nu vor fi considerate hărţuire”.

3. Articolul 3 (Subiecţii în domeniu discriminării) a rămas intact.

4. Articolul 4 (Forme grave ale discriminării) a fost completat cu 2 forme noi, și anume: “discriminarea săvîrşită asupra unui grup de persoane” şi “segregarea rasială”. Totodată, MJ a refuzat să excludă din această listă următoarele forme grave ale discriminării, noțiuni care pot fi uşor interpretate într-un mod ce poate submina alte drepturi, precum dreptul la libera exprimare: b) “susţinerea discriminării prin intermediul mijloacelor de informare în masă” şi c) “amplasarea mesajelor şi simbolurilor discriminatorii în locurile publice”. De asemenea, s-a propus ca pct. f) “discriminarea săvîrşită de două şi mai multe ori” să fie completată cu sintagma “ori faţă de aceiaşi persoană”, dar nici acest lucru nu a fost luat în calcul.

5. Articolul 5 (Modalităţile de eliminare a discriminării) punctul (a) a fost completat cu următoarea frază din art.7, alin (2) ”Măsurile pozitive se vor aplica până la instituirea egalităţii şi includerii sociale a persoanelor sau grupurilor de persoane care se află într-o poziţie dezavantajoasă faţă de alte persoane”. Nu-mi este clar încă ce a urmărit MJ prin includerea acestei fraze, dar cert este că “măsurile pozitive” vor putea da multă bătaie de cap când se va ajunge la situaţia când autorităţile publice vor fi puse în situaţia de a promova nediscriminarea pe motiv de “orientare sexuală”. Dar asta va constitui deja propagandă homosexuală, finanţată din bugetul public. Era bine dacă MJ făcea o excepţie aici şi nu extindea măsurile pozitive asupra criteriului de “orientare sexuală”.

6. Articolul 6 (Interzicerea discriminării) a fost modificat, în sensul interzicerii tuturor formelor de discriminare. Pînă acum figurau doar discriminarea directă/indirectă, hărţuirea, victimizarea şi instigarea la discriminare.

7. Articolul 7 (Situaţiile care nu se consideră discriminatorii) a fost exlus integral. Şi asta pentru că, alin (2) din acest articol, aşa cum am scris mai sus, a fost comasat cu art.5 (a). iar aliniatele (1) şi (3) se dublau cu alte prevederi din proiectul de lege.

8. Articolul 8 şi 9 (“Interzicerea discriminării în cîmpul muncii” şi “Cooperarea în domeniul respectării principiului nediscriminării la locul de muncă”) au fost comasate într-un articol, şi anume în articolul 7 (“Interzicerea discriminării în cîmpul muncii” ). Astfel, toate prevederile din art.9 au fost reduse la un singur aliniat – alin (4): “Angajatorul este obligat să amplaseze în locurile accesibile pentru toţi salariaţii, prevederile legale care garantează respectarea egalităţii de şanse şi de tratament la locul de muncă”. De asemenea, art.7 a fost completat cu o excepţie foarte importantă, prevăzută de Directiva 2000/43 pentru cultele religioase, care au dreptul de a aplica tratament diferenţiat la angajarea în cîmpul muncii: alin.(6) “În cazul activităţilor profesionale a cultelor religioase şi ale părţilor lor componente a căror etică profesională este bazată pe religie sau convingeri, tratamentul diferenţiat bazat pe religia sau convingerile unei persoane nu constituie discriminare doar dacă din natura acestor activităţi sau din contextul în care sunt exercitate, religia sau convingerile constituie o cerinţă profesională esenţială, legitimă şi justificată”.

9. Articolele 10 (Interzicerea discriminării în domeniul bunurilor şi serviciilor) şi 11 (Interzicerea discriminării în domeniul învăţământului) acum figurează ca şi articolele 8, şi respetiv 9 în noua variantă a proiectului legii. Deşi oponenţii legii au cerut excluderea integrală a acestor două articole, întrucât acestea nu se regăsesc în nici una din directivele europene adoptate, MJ a respins şi această solicitare a lor. Totuşi, bănuiesc că în vederea neutralizării unor temeri legate de propaganda homosexuală în instituţiile de învăţământ, MJ a recurs la unele modificări la articolul ce ţine de nediscriminarea în domeniul învăţământului. Astfel, a fost exclusă prevederea ce oferea instituţiilor de învăţământ posibilitatea de colaborare cu ONG-urile din domeniu în vederea elaborării programelor educaţionale cu caracter antidiscriminatoriu pentru copii şi părinţi. E o măsură bună. Apoi, articolul a fost completat cu un nou alineat (6), care oferă libertate instituţiilor de învăţământ religioase să-şi poată decide de sinestătător pe cine să admită la învăţătură şi pe cine nu: “Prevederile prezentului articol nu constituie o restrîngere a dreptului instituţiilor de învăţămînt pentru pregătirea personalului de un anumit cult de a refuza înscrierea unei persoane al cărei statut confesional nu corespunde condiţiilor stabilite pentru accesul la instituţia respectivă”. La fel o prevedere bună. Cu toate acestea, articolul rămâne a fi unul foarte periculos, întrucât le-ar oferi homosexualilor să participe la elaborarea de materiale didactice şi programe de studii în instituţiile publice de învăţământ, ceea ce va presupune îndoctrinarea copiilor cu non-valori, aşa cum se face astăzi în multe şcoli din occident.

10. Capitolul III (Cadrul instituţional pentru prevenirea şi combaterea discriminării) a rămas practic intact. Astfel, se propune instituirea unui Consiliu pentru prevenirea și Combaterea Discriminării, cu așa atribuții ca: elaborarea şi promovarea politicii de protecţie împotriva discriminării; iniţierea propunerilor de promovare şi amendare a legislaţiei pentru implementarea şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva discriminării; colectarea informaţiei despre dimensiunile, starea şi tendinţele discriminării la nivel naţional, monitorizarea modului de implementare a legislaţiei în domeniu, sancționarea faptelor discriminatorii, etc. Deși, ideea Consiliului este inspirată din Directiva 2000/78 de antidiscriminare pe motiv de rasă sau etnie, autorii proiectului de lege au abuzat de prevederile acestei Directive, extinzînd atribuțiile Consiliului peste celelalte criterii de discriminare, stipulate în proiectul de lege. Nici majoritatea țărilor din componența Uniunii Europene nu și-au permis acest lucru, iar Moldova (care nici măcar nu are acord de asociere cu UE) a mers deja foarte departe.

11. Capitolul IV (Răspunderea pentru faptele de discriminare) de-asemenea a fost modificat ușor, excluzîndu-se articolul “Individualizarea faptelor discriminatorii”. Totuși, articolul cu sarcina inversă a probațiunii a rămas neatins, un lucru regretabil, întrucît sarcina de a proba că faptele nu constituie discriminare este pusă pe seama pîrîtului și nu pe seama acuzatorului. Era bine ca MJ să fi făcut o excepție și astfel să fi împărțit egal sarcina probațiunii între acuzator și acuzat.

Deci, acestea sunt modificările de bază. În concluzie, Ministerul Justiției a făcut unele progrese, dar foarte neînsemnate, lăsînd în pericol atât libertatea de exprimare, cât și sănătatea psihică a copiilor care vor fi expuși la propagandă homosexuală subtilă.

/publika.md/
/marianvitalie.eu/
/alexcurbet.wordpress.com/

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Name (required)

Email (required)

Comentariul