Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Cultul divin public

aprilie 6, 2011 Categoria: Abecedar crestin, Articole, Catehism

null78. Care sunt cele mai însemnate părţi ale cultului divin public?

Cele mai însemnate părţi ale cultului divin public sunt: Sfînta Liturghie, cele şapte Laude, sfintele slujbe ale Sfintelor Taine şi Sfintele Ierurgii.

79. Ce este Sfînta Liturghie?

Sfînta Liturghie este cea mai de seama sfînta slujbă obstească a Bisericii care se roagă. Ea este miezul cultului divin, public şi comun, precum şi culmea cea mai înaltă a trăirii duhovniceşti. Mîntuitoarea jertfă de pe Golgota este izvorul tuturor darurilor, iar Sfînta Liturghie este aducerea necontenită a acestei jertfe şi însăşi lucrarea lui Hristos în Biserică. Ea este dumnezeiasca şi prea sfînta Taină a Tainelor lui Iisus Hristos şi se săvîrşeşte numai de arhiereu şi de preot şi nu se numără în numărul celor şapte Laude.

80. Ce sunt cele şapte Laude şi care este numirea fiecăreia?

Cele şapte Laude sunt slujbe sfinte bisericeşti, care se săvîrşesc în toate zilele fără deosebire. Se numesc şapte Laude, fiindcă prin ele lăudăm şi preamărim pe Dumnezeu cel în trei ipostase, la anumite timpuri din zi. Numele lor sunt: 1. Miezonoptica; 2. Utrenia cu Ceasul întîi; 3. Ceasul al treilea; 4. Ceasul al şaselea; 5. Ceasul al nouălea; 6. Vecernia şi 7. Pavecerniţa.

81. Unde îşi au obîrşia cele şapte Laude?

Cele şapte Laude îşi au obîrşia în Vechiul Testament (I Cron. 16, 28-29; Ps. 118, 62 şi 164).
În adevăr, din Faptele Apostolilor cunoaştem că ceasurile din zi rînduite pentru rugăciunea obştească în templul din Ierusalim ori în sinagogi, la evrei, erau următoarele: Ceasul al treilea (ora nouă de azi); Ceasul al şaselea (ora douăsprezece de azi) şi Ceasul al nouălea (ora 3 p.m. de azi). La ceasul al treilea S-a pogorît Sfîntul Duh peste Apostolii adunaţi în foişor (Fapte 2, 15), la ceasul al şaselea Sfîntul Apostol Petru, urcat să se roage pe acoperişul casei din Iope, a avut vedenia care a deschis intrarea păgînilor în creştinism (Fapte 10, 9 ş.u); la ceasul al nouălea, sfinţii Apostoli Petru şi Ioan s-au suit la templu ca să se roage (Fapte 3, 1) şi acolo au vindecat un şchiop şi au predicat Evanghelia mulţimilor (Fapte 3, 2-19). În Noul Testament se mai face amintire şi de Rugăciunea de noapte: Domnul Hristos petrecea nopţi întregi în rugăciune, (Luca 6, 12), iar Sfinţii Apostoli Pavel şi Sila lăudau pe Dumnezeu la miezul nopţii în temniţa (Fapte 16, 25). Cît despre rugăciunea de seară, Vecernia, şi cea de dimineaţă, Utrenia, sunt mai vechi decît ceasurile, ele fiind legate de jertfele ce se aduceau dimineaţa şi seara la templu (I Cron. 23, 30; Ies. 29, 39). Sfîntul Ambrozie al Mediolanului aminteşte de Vecernie, ora tămîierii; iar Sfîntul Vasile cel Mare aminteşte de Euharistie (mulţumită).
Aceste tipuri de rugăciune au fost păzite şi de cei dintîi creştini şi au avut mare înrîurire la alcătuirea rugăciunii obşteşti a celor şapte Laude, pe care le găsim gata încheiate pe la anii 358-362 în vremea Sfîntului Vasile cel Mare. În cea de-a treizeci şi şaptea din Marile Reguli, întocmite de acest sfînt, aflăm o laudă aşezată între Vecernie şi Miezonoptică, care nu e alta decît Pavecerniţa (Dupăcinarea). Ceasul întîi apare însă abia prin anul 382, în vremea Sfîntului Ioan Casian, pe care el îl numeste alta Utrenie. De altfel, Ceasul acesta este legat de Utrenie, formînd împreuna o singura Lauda. In acest chip se împlinesc cuvintele Proorocului David: „De şapte ori în zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale” (Ps. 118). Mai tîrziu s-au adăugat slujba Mijloceasurilor între orele celor şapte Laude şi Obedniţa (Tipica), înainte de ceasul al nouălea.

82. De unde s-a luat numărul de şapte Laude?

Numărul de şapte Laude, potrivindu-se stihului 164 din psalmul 118: „De şapte ori în zi Te-am lăudat”, a avut înrîurire covîrşitoare la închegarea slujbei celor şapte Laude.
Sfîntul Ioan Casian aprobă pe cei «ce iau parte la aceste adunări de şapte ori pe zi, spre a cînta lauda Domnului», cu toate că lui i se pare ca începutul celor şapte Laude ar fi aşezat de puţin timp. Fireşte, el e de partea acelora, fiindcă numărul şapte avea în urma lui o lungă predanie. La evrei era socotit drept număr desăvîrşit: «S-ar aduce o mulţime de locuri, zice Fericitul Augustin, în care Dumnezeiasca Scriptură socoteşte numărul şapte drept număr care îmbrăţişează toate cunoaşterile». Mai tîrziu, Sfîntul Simion al Tesalonicului (”  1429) va spune despre cele şapte Laude: «Iar vremile şi rugăciunile şapte sunt cu numărul, după numărul darurilor Duhului Sfînt».

83. Cum se săvîrşeşte azi slujba celor şapte Laude?

La această întrebare, Sfîntul Simion al Tesalonicului dă următoarea lămurire: «Sfinţii Părinţi bine au socotit de au aşezat să se zică slujbele Bisericii dimpreună una după alta şi la o anumită vreme rînduită. Drept aceea, în trei vremi nepărăsite au orînduit să se facă toate slujbele» celor şapte Laude: întîi au rînduit vremea cea de după miezul nopţii, pînă dinspre ziuă; într-această vreme se fac trei slujbe: Miezonoptică, Utrenia şi Ceasul întîi (Ceasul întîi e rînduială deosebită, nu se numără între cele şapte Laude, dar se slujeşte odată cu Utrenia).
După a treia oră din zi se cîntă slujba Ceasului al treilea, a Ceasului al şaselea şi Obedniţa (Obedniţa iar nu se numără printre cele şapte Laude, dar se citeşte odată cu Ceasul al şaselea şi, uneori, cu Ceasul al nouălea). Iar la sfîrşitul zilei se zice Ceasul al nouălea, Vecernia şi Pavecerniţa. Slujba celor şapte Laude se săvîrşeşte azi în mînăstiri întocmai cum spune Sfîntul Simion al Tesalonicului, adică: 1. La miezul nopţii se slujesc Miezonoptica şi Utrenia cu Ceasul întîi; 2. Dimineaţa: Ceasul al treilea şi al şaselea şi Obednita şi 3. seara: Ceasul al nouălea, Vecernia şi Pavecerniţa. În felul acesta slujba Laudelor se aseamănă celor nouă cete îngereşti, care de trei ori cîte trei, cu neîncetate glasuri, preamăresc pe Dumnezeu cel în Treime.

84. Care este înţelesul şi cuprinsul celor şapte Laude?

Iată care este înţelesul şi cuprinsul celor şapte Laude:
1. Miezonoptica este cea mai veche dintre cele şapte Laude. Aşezarea ei este sigur întemeiată pe porunca Mîntuitorului: „Vegheaţi dar, că nu ştiţi cînd va veni stăpînul casei: sau seara sau la miezul nopţii, sau la cîntatul cocoşilor, sau dimineaţa” (Marcu 13, 35). Sau, poate, este întemeiată încă mai mult pe pilda celor zece fecioare, ieşite întru întîmpinarea mirelui. La miezul nopţii strigă un glas: Iată mirele… „drept aceea privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul” (Matei 25, 6-13). Troparele: «Iată Mirele vine la miezul nopţii…» şi «La ziua cea înfricoşată gîndind…», ce se cîntă la Miezonoptică, întăresc părerea cea din urmă, care este şi a Sfîntului Simion al Tesalonicului.
2. Utrenia slujindu-se dimineaţa, este slujba prin care aducem mulţumire Celui ce a adus lumina dreptei credinţe şi a împrăştiat întunericul înşelăciunii.
3. Ceasul al treilea. În ceasul al treilea S-a pogorît Duhul Sfînt peste Sfinţii Apostoli.
4. Ceasul al şaselea este ora înjumătăţirii zilei şi ne aduce aminte că la această oră a fost răstignit Mîntuitorul Hristos.
5. Ceasul al nouălea este ora rugăciunii de mulţumire «Celui ce a murit cu trupul pentru noi în ceasul al nouălea şi, în mîinile Părintelui Său punînd sufletul Său, sufletele noastre le-a pus şi cu moartea Sa pe noi ne-a înviat».
6. Vecernia este slujba de seară. Seara Arhanghelul Gavriil descoperă lui Daniil tainele lui Dumnezeu (Dan. 9, 21); la jertfa de seară David îndreptează ca tămîia rugăciunea lui către Dumnezeu (Ps. 140, 2); seara se arată îngerul şi vesteşte proorocului Zaharia naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul (Luca 1, 13) şi, în sfîrşit, seara a aşezat Domnul nostru Iisus Hristos Sfînta Taină a Împărtăşaniei.
7. Pavecerniţa (Dupăcinarea). După înţelesul său, înseamnă rugăciunea cea „de după cină”. Pavecerniţa făcîndu-se la începutul nopţii înseamnă rugăciunea de mulţumită pentru odihna de osteneli şi de aducerea aminte de moarte.
Cînd se pregăteşte cineva să se împărtăşească cu Sfînta Împărtăşanie, se cuvine să citească seara, în ajun, Pavecerniţa mică, ori, mai bine, să adauge pe lîngă Canonul Precistei şi Canonul Sfintei Împărtăşanii.
Miezonoptica, Ceasurile şi Pavecerniţa pot fi citite acasă de orice creştin evlavios.

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Name (required)

Email (required)

Comentariul

1 Comentariu
  1. ZANET OANA MONALISA aprilie 6, 2011 11:34 am

    va rog din suflet la suflet ajutatimi mama sa mai traeasca am nevoe de ea
    Ma numesc Oana Zanet sunt eleva la liceul Mihai Eminescu sn1 clasa a XI-a si
    sunt din Barlad str Vasile Parvan nr 4 bl Q2 et2 ap 49,mama mea, Vicol Maria a
    fost diagnosticata cu cancer mamar stadiul III in metastaza, avem nevoie de
    ajutor eu si fratele meu care acum e calugar ,dar rugamintea mea este a rog
    ajutati-o pe mama caci avem nevoie de ea ,care de mai bine de 14 ani nev-a
    crescut

    singura, acum 6 luni a fost operata însa îi trebuie tratament bogat in
    vitamine plus alimentatie la fel nu ne ajung banii 515 ron pensia ei, e greu
    eu sunt eleva nu pot sa o ajut va rog mult faceti-i o bucurie vreau sa mai
    traiasca ,dar in situtia asta n-are cum ,va trimit acte doveditoare. Nr
    telefon0235411814

    Cu respect Oana

    mama are cont in euro deschis pt ajutor umanitar
    VICOL MARIA
    RZBR ROBU
    RO59RZBR00000600
    AM SI EU CONT BRDE PE NUMELE
    MEU IN LEI RO41BRDE380SV21829383800 ZANET OANBA MONALISA
    Va rog din suflet ajutatimi mama gratuit nu avem sursa de venit mare ,si cum trimit acte doveditore `,Cazul e concret stie la primarie intrebati,dar ea nu pote sasi continue acest tratament ,pt trup caci pentru suflet face ce este bun ,Bunul Dumnezeu si MAICA SA fac minuni dar ii trebue totul natural,si pe baza de lactate;