Alexei Mateevici, preotul şi proorocul limbii noastre, la 123 de ani de la naştere”¦

martie 16, 2011 Categoria: Articole

Trecut prin focul şi războiul de la Mărăşeşti, Podoleni şi Tecuci, dacă nu ar fi murit atunci în 1917, străpuns de apocalipticul tif”¦ alta ar fi fost soarta celui care a fost psalmistul limbii noastre „“ profeticul poet al pămîntului şi graiului strămoşesc.

Au existat scriitori redutabili, care s-au bucurat de o mare popularitate în timpul vieţi, dar peste care, după sfîrşitul lor fizic, s-a lăsat irevocabil valul uitării. Şi dimpotrivă au fost şi asemenea scriitori, aproape nesocotiţi de contemporani, cărora totuşi le-a fost hărăzită o glorie postumă. Anume acesta este şi cazul părintelui Alexei Mateevici.

Cunoscut în vremea sa doar de grupuri restrînse „“ colegi, tineri studioşi, clerici, după trecerea în eternitate se bucură de o apreciere şi recunoaştere tot mai largă. Fenomenul se explică prin aprofundarea continuă a înţelegerii celor scrie de dînsul, prin determinarea adevăratelor dimensiuni ale moştenirii sale literare, prin relevarea necontenită a noi şi noi sensuri ale acesteia în dependenţă de circumstanţele schimbătoare.

E ceea ce a intuit perfect poetul contemporan Vasile Romanciuc în versurile care le-a închinat ilustrului său predecessor :

În cartea ta ne întîlnim ca fraţii
Şi n-o putem citi pînă la capăt
Numai cu ochii unei generaţii”¦
Cu cît mai mult trec anii
Ea cu atît se face mai adîncă.

/nouagalilee.info/