Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a mutat la Domnul

februarie 1, 2011 Categoria: Stiri

Cu regret şi durere în suflet, dar cu nădejdea în mila şi mîngîierea care vin de la Dumnezeu, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului anunÈ›ă că în ziua de 31 ianuarie 2011, la orele 19:25, Părintele nostru, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA, È™i-a început călătoria spre ÎmpărăÈ›ia Cerurilor.

Decesul a survenit la SecÈ›ia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi, trupul ÎnaltpreasfinÈ›itului Bartolomeu a cedat multiplelor afecÈ›iuni care i-au marcat ultima perioadă de viaÈ›ă. Trupul celui care a fost timp de 18 ani Arhiepiscop al Vadului, Feleacului È™i Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, CriÈ™anei È™i MaramureÈ™ului va fi depus în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde toţi cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu.

Ziua înmormîntării, în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane, va fi anunţată ulterior.

În toate aceste zile de doliu, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre vor înălţa rugăciuni pentru iertarea păcatelor şi dumnezeiasca fericire a sufletului nobil al Părintelui nostru Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu şi pentru veşnica sa odihnă în Împărăţia lui Dumnezeu, alături de aleşii Săi.

Dumnezeu să îl odihnească în pace È™i pe toÈ›i cei îndureraÈ›i să îi aline cu mîngîierea Duhului Sfînt!

---

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a fost una din personalităţile marcante ale Bisericii Ortodoxe Romîne şi a îmbinat în mod fericit religia şi cultura, fiind numit „Leul Ardealului” pentru intransigenţa şi conservatorismul în apărarea valorilor ortodoxe.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, s-a născut în 18 martie 1921, în comuna Glăvile, judeţul Vîlcea, primind la botez numele de Valeriu.

El a urmat şcoala primară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul „Central” din Bucureşti. În anul 1943 a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti, obţinînd diploma de Bacalaureat.

Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Conservatorul de Muzică din Cluj, între 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj şi Sibiu, fiind licenţiat la Sibiu în 1948.

În luna iunie 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului studenţesc „Petru Maior”, a condus greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări. Sub regimul comunist, Bartolomeu Anania a efectuat şase ani de detenţie, între 1958-1964.

Cariera duhovnicească a început-o în 2 februarie 1942 cînd a fost tuns în monahism la mănăstirea „Antim” din Bucureşti şi primit numele de călugărie Bartolomeu.

El a fost hirotonit ierodiacon, la 15 martie 1942, şi şi-a desfăşurat activitatea în această calitate la mănăstirile Polovragi şi Baia de Arieş, între 1943 şi 1947, după care a devenit stareţ la Mănăstirea Topliţa, inspector patriarhal pentru învăţămîntul bisericesc, între 1949 şi 1950, decan al centrului de îndrumare misionară şi socială a clerului, la Curtea de Argeş în perioada 1951-1952.

Între anii 1965-1976 a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Romîne din America şi Canada. În aceeaşi perioadă a fost membru a două Comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi din cele două Americi.

În anul 1967 a fost hirotonit întru ieromonah, acordîndu-i-se, din partea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romîne, rangul de arhimandrit.

În timpul perioadei petrecute în SUA, Bartolomeu Anania a ţinut conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu, şi a făcut parte din mai multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Romîne peste hotare, în Egipt, Etiopia şi India.

Reîntors în ţară, a fost directorul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al BOR, între 1976 şi 1982.

În anul 1982 s-a retras la mănăstirea Văratec, unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba romînă a Sfintei Scripturi.

În ziua de 21 ianuarie 1993 a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar în 7 februarie a fost instalat în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca.

În 24 martie 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost ridicată la rangul de Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, iar IPS Bartolomeu a devenit mitropolit.

Pe lîngă calitatea de înalt ierarh ortodox, Bartolomeu Anania a desfăşurat şi o amplă activitate de scriitor şi traducător, primind în anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romînia, al cărei membru titular a fost.

De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii şi medalii culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul „Greul pămîntului” (1982), premiul special pentru volumul „Din spumele mării”, obţinut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu pentru poezie al Festivalului internaţional de poezie „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca (1999), premiul pentru „Opera omnia”, al Uniunii Scriitorilor Cluj (2001).

Bartolomeu a primit numeroase distincţii şi medalii, printre care diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din Brazilia (2000), dar şi medalia jubiliară „Mihai Eminescu” şi Ordinul Naţional pentru Merit în gradul de Mare Cruce (2000) din partea Preşedinţiei Romîniei, Crucea Patriarhală – Bucureşti, Ordinul Sfîntului Mormînt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel al Patriarhiei Antiohiei.

Bartolomeu Anania a fost Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babes-Bolyai” (UBB), Cluj-Napoca, senator de onoare şi membru al Marelui Senat al UBB şi a fost numit cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca în anul 1996.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a tradus Biblia – o muncă de Sisif, care a durat peste zece ani şi care a fost tipărită în anul 2001, şi-a scris „Memoriile”, în 2008, considerate literatură pură, a publicat poezii, volume de proză şi piese de teatru şi a scris sute de Pastorale şi predici, pentru credincioşii pe care i-a păstorit.

În predicile sale, rostite mai ales la Mănăstirea Nicula, cînd oficia Liturghia de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, înaltul ierarh ortodox a transmis o serie de mesaje cu tentă ecologistă, într-o predică din 2006 susţinînd o pledoarie împotriva poluării, în care a acuzat că romînii nu sunt în stare să păstreze cum se cade „această grădină a Maicii Domnului, care se cheamă Romînia”.

IPS Bartolomeu a transmis, de asemenea, o serie de mesaje care incriminau consumul de droguri în rîndul tinerilor şi semnalau nocivitatea televiziunii.

În ultima Pastorală de Crăciun din 2010, transmisă în timp ce era pe patul de spital, mitropolitul Clujului, arăta că, din păcate, există destui creştini care sărbătoresc „un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfînt Ion fără Ioan şi, mai ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, fără sfîrşit, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice şi aburi etilici”.

După cel de-al doilea război mondial, IPS Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din 1946 din Cluj, iar ulterior a ajuns în temniţele comuniste, ca deţinut politic.

A fost acuzat de colaborare cu fosta Securitate, sub numele de cod „Apostol”, lucru pe care l-a negat din răsputeri.

Supranumit „Leul Ardealului”, pentru intransigenţa şi conservatorismul privind apărarea valorilor ordodoxe, Bartolomeu a fost singurul din întreg Sfîntul Sinod care a cerut, în 2008, caterisirea mitropolitului Nicolae Corneanu şi a episcopului Sofronie din Timişoara, acuzaţi de abatere „doctrinară şi disciplinară de la canoanele ortodoxe”, pentru că ar fi slujit alături de greco-catolici.

Bartolomeu a fost unul dintre cei care s-au opus intrării preoţilor în politică, agreată de Sfîntul Sinod al BOR, nefiind de acord ca aceştia să activeze în partide, în Parlament sau în consiliile locale sau judeţene. Mitropolitul a emis chiar o scrisoare pastorală în care a comunicat preoţilor un regulament intern care făcea, practic, imposibil accesul acestora în structurile politice.

Într-o mărturisire făcută în cadrul unei întîlniri cu presa clujeană, în 28 ianuarie 2008, legată de sintagma „Leul Ardealului”, folosită prima dată de către maica stareţă de la Mănăstirea Rîmeţ, înaltul ierarh ortodox a spus că leul, deşi este regele animalelor, „are parte de cea mai nenorocită moarte”.

„Leul, neavînd duşmani naturali, nu-l mănîncă nimeni şi moare numai de bătrîneţe. Şi cum moare? Îi cad dinţii şi nu se mai poate hrăni, nu mai poate vîna, dar nici să mănînce din ce vînează altul. Şi moare ca un bicisnic, mîncat de furnici şi de muşte. Sper că nu îmi doriţi aşa ceva”, spunea IPS Bartolomeu, adresîndu-se jurnaliştilor.