Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Răstignit pe cruce sau atîrnat pe stîlp?

octombrie 1, 2009 Categoria: Articole, Religii si secte


Problema instrumentului pe care a fost răstignit Mîntuitorul lumii, Iisus Hristos, este o problemă izvorîtă din cercetările Organizaţiei Martorii lui Iehova care la rîndul lor o perioadă de timp au acceptat ca instrument al omorîrii Crucea, iar mai tîrziu, în urma unor cercetări ştiinţifice, au ajuns la concluzia că Iisus Hristos „…a fost atîrnat pe un stîlp vertical obişnuit fără vreo bară transversală, numindu-l stîlp de tortură.” (Traducerea Lumii Noi, 2006, p.1694). După afirmaţiile Martorilor lui Iehova ( mai departe M.I.) „… nu există nici o dovadă că termenul grecesc ” stavros „, întrebuinţat în Noul Testament ar însemna o cruce ca aceea pe care o foloseau păgînii ca simbol religios cu secole înainte de Hristos.” ( T.L.N. p.1693-1694).
Ei mai afirmă că „…în greaca clasică termenul „stavros” are aceeaşi însemnătate ca în geaca comună (koine), în care au scris apostolii, adică un stîlp vertical, un par sau un pilon asemănător celui folosit la fundaţii.” ( T.L.N. p.1694).

Real, ca şi în alte limbi, limba greacă are termeni care au mai multe însemnătăţi, respectiv şi termenul grecesc „tavros„- înseamnă „stîlp; par, pilon; cruce”, fapt care poate fi verificat întrebînd pe oricine cunoaşte limba greacă, sau oricare dicţionar. Dar, totuşi, dacă acest termen înseamnă şi „stîlp” şi „cruce”, apare întrebarea: Totuşi a fost Iisus Hristos răstignit pe cruce sau atîrnat pe stîlp? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă Sf. Scriptură prin, cel puţin, două versete bine argumentate, Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mîinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede. ( Ioan 20:25), acest verset ne arată că cuiele la mîini, (atrageţi atenţia că picioarele nu sînt menţionate deloc aici) sînt scrise la numărul plural, iar în viziunea M.I. Iisus a fost atîrnat cu mîinile în sus una peste alta, bătute cu un singur cui fapt care se contrazice cu versetul de mai sus, iar al doilea verset este: Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: Acesta este Iisus, regele iudeilor. ( Mat. 27:37), aici observăm că tăbliţa cu vina Lui a fost pusă deasupra capului, iar în viziunea M.I. tăbliţa este pusă deasupra mîinilor, fapt care iarăşi se contrazice cu versetul de mai sus. Aceste versete împreună ne arată cu claritate că Iisus Hristos a fost răstignit pe Cruce, precum ne învaţă Biserica 2000 de ani, şi nicidecum atîrnat pe stîlp precum afirmă M.I. de cîteva decenii. Demn de menţionat este şi faptul că pentru cuvîntul „stîlp” în limba greacă mai există termenul „stilon„, care se întîlneşte în Sf. Scriptură de cîteva ori: Gal. 2:9, 1Tim. 3:15, Apoc. 3:12, 10:1, iar pentru cuvîntul „cruce” există doar termenul „stavros„, cît despre acei care dau crezare acestor învăţături Sf. Apostol Pavel îi preîntîmpină prin epistola către Galateni 1:6-9 spunîndu-le: Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce va chemat la altă Evanghelie, care nu este alta, decît că sînt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos. Chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decît aceea pe care v-am vestit-o – SÄ‚ FIE ANATEMA! Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decît aţi primit – SÄ‚ FIE ANATEMA!. Aici observăm cu claritate că M.I. învaţă contra Evangheliei de aceea ei şi cei ce urmează acestei învăţături cad sub această ANATEMIZARE.

Un alt, aşa numit argument, că Hristos a fost atîrnat pe stîlp, este o imagine a unui ucigaş atîrnat pe un stîlp, din cartea autorului Justus Lipsius (1547-1606), dar aici M.I. au redat doar imaginea unui ucigaş pe cînd acest autor redă în cartea sa diferite instrumente pe care erau omorîţi şi chinuiţi ucigaşii la romani dintre care este şi crucea Sf. Apostol Andrei cel întîi chemat, răstigniri cu capul în jos etc., dar cînd acest autor ajunge la Iisus Hristos el Îl redă răstignit pe crucea tradiţională precum învaţă Biserica lui Hristos, de aceea afirmaţia dată nu poate fi nicidecum un argument, deoarece Lipsius nu-L redă pe Hristos atîrnat pe stîlp, ci răstignit pe cruce.



Alt termen la care se referă M.I. este termenul grecesc „xylon„, care în viziunea lor înseamnă şi „stîlp” pe lîngă „copac”, „lemn”. Dar aici realitatea iarăşi este alta, deoarece acest termen se traduce ca ceva „din lemn”, ceea ce ne arată că acest termen se poate traduce şi ca „cruce” pe lîngă „copac, lemn, stîlp.”

O altă mare eroare pe care M.I. au acceptat-o ca adevăr este afirmaţia lui Hermann Fulda, în cartea sa „Das Kreuz und die Kreuzigung”, Wroclaw, 1878, p.109, care a ajuns la concluzia că „… Isus a murit pe un stîlp simplu. În favoarea acestei afirmaţii există următoarele argumente:
a) folosirea obişnuită pe atunci a acestui mijloc de execuţie în Orient;
b) indirect, chiar relatarea despre suferinţele lui Isus şi
c) numeroasele declaraţii ale primilor părinţi ai bisericii.

Aici v-om atrage atenţia anume cuvintelor evidenţiate „numeroasele declaraţii ale primilor părinţi ai bisericii.„, deoarece acei primi părinţi ai Bisericii au scris tocmai despre Cruce. Redăm mai jos cîteva mărturisiri:
1. Sf. Mucenic Iustin Filosoful (…) în:”Dialogul cu iudeul Trifon”, cap. 40 (387-388): „Şi porunca de a fi consumat tot mielul acela era un simbol pătimirii crucii, prin care Hristos avea să pătimească. Căci mielul, atunci cînd se frige, se aşează tot în felul crucii. Într-adevăr, o suliţă dreaptă se trece prin părţile cele de jos pînă la cap şi alta, iarăşi, pe la spate, de care se atîrnă şi labele mielului.
2. Cap. 90 (696-697) „Cînd poporul lupta împotriva lui Amalec, iar fiul lui Navi, supranumit cu numele de Isus, se găsea în fruntea luptei, Moisi însuşi se ruga lui Dumnezeu, avînd mîinile întinse, de o parte şi de alta, în timp ce Or şi cu Aaron i le ţineau astfel ziua întreagă, pentru ca nu cumva Moisi obosind, mîinile să-i cadă-n jos. Căci, dacă din semnul acesta care imita crucea scădea ceva, după cum scrie în cărţile lui Moisi poporul era învins, iar dacă rămînea în starea aceasta, în tot timpul acela Amalec era învins şi, dacă avea putere asupra lui, prin cruce o avea. Iar poporul nu devenea mai tare pentru că Moisi se ruga astfel, ci pentru că numele lui Iisus era în fruntea luptei, iar el făcea numai semnul crucii.
3. Cap. 91 (699) „Nimeni n-ar putea spune şi dovedi că coarnele rinocerului, (care, de altfel, nu are decît numai un singur corn) s-ar putea referi la un alt lucru sau la o altă formă decît numai la figura care înfăţişează crucea. Căci crucea este un lemn drept, la care, atunci cînd se adaugă un alt lemn lateral, partea de sus se vede ridicată întocmai ca un corn, în timp ce marginile celelalte, care sunt de o parte şi de cealaltă, se văd ca două coarne, legate de un singur corn. De altfel, şi lemnul care este înfipt la mijloc şi pe care sunt suiţi cei răstigniţi, iese în afară, ca un corn, şi se înfăţişează şi el ca un corn aşezat laolaltă şi înfipt depreună cu celelalte coarne.” De asemenea în Apologia întîi cap. 55, 60.
4. Epistola lui Barnaba cap. 12.
5. Sf. Ignatie Teoforul ” Epistola către Tralieni” cap. 11.
6. Sf. Irineu al Lyonului (125-200 d. Hr.) ” Contra ereziilor” cartea 2-a, 24:4 şi cartea 5-a 17:4.
Deci, după cum se vede, şi această afirmaţie este greşită deoarece primii părinţi au scris exact despre cruce, iar afirmaţia precum că ” … nimic nu dovedeşte, aşadar, că Iisus Hristos ar fi fost crucificat pe două bucăţi de lemn încrucişate în unghi drept.” se referă tocmai la faptul că nici unul din argumentele aduse de Martorii lui Iehova nu dovedeşte că Iisus Hristos ar fi fost atîrnat pe stîlp, dar mai mult ca asta dovedesc că ei nu sînt atenţi la citirea Sf. Scripturi şi plus la aceasta aplică greşit informaţia istorică (precum în cazul cu primii părinţi ai bisericii).

Aceasta este doar una din ereziile M.I. care ne arată că ei interpretează Sf. Scriptură după răstălmăcirile lor personale şi respectiv duc oamenii în eroare mergînd ei înşişi pe drumul rătăcirii.

Veaceslav Bodarev
Student la Facultatea de Teologie Chişinău, an II

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Trebuie sa fii logat pentru a comenta.