Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Despre ganduri si inselare – Sf. Siluan Athonitul

mai 19, 2009 Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Siluan Athonitul

A venit un nor, a ascuns soarele si s-a facut întuneric. Tot asa, pentru un singur gînd de mîndrie, sufletul pierde harul, si îl napadeste întunericul. Dar, tot asa, si numai pentru un singur gînd de smerenie harul vine din nou. Am încercat aceasta pe mine însumi. [„¦]

Daca vezi o lumina înauntrul sau în afara ta, nu te încrede în ea, daca împreuna cu lumina nu simti în tine zdrobire (de inima) pentru Dumnezeu, nici iubire pentru aproapele; însa nici nu te teme, ci smereste-te si lumina va pieri. Daca vezi vreo vedenie sau un chip sau ai un vis, nu te încrede în aceasta, pentru ca daca este de la Dumnezeu, Domnul te va face sa întelegi aceasta. Daca n-a cunoscut dupa gust pe Duhul Sfînt, sufletul nu poate întelege de unde anume vine vedenia. Vrajmasul da sufletului o anumita dulceata amestecata cu slava desarta si dupa aceasta se recunoaste înselarea.

Parintii zic ca daca o vedenie e pricinuita de vrajmasul, sufletul simte tulburare. Însa numai sufletul smerit si care nu se socoteste pe sine vrednic de vedenii simte tulburare sau frica la lucrarea vrajmasilor dar omul mîndru si cazut în slava desarta nu poate încerca nici frica, nici tulburare, fiindca el vrea sa aiba vedenii, si se socoteste pe sine vrednic de aceasta si de aceea vrajmasul îl înseala usor.

Lucrurile ceresti se cunosc prin Duhul Sfînt, iar cele pamîntesti prin minte: dar cine vrea sa cunoasca pe Dumnezeu cu mintea lui din stiinta, acela e în înselare pentru ca Dumnezeu este cunoscut numai prin Duhul Sfînt. Daca vezi cu mintea demoni, smereste-te si sileste-te sa nu-i vezi si mergi degraba la duhovnicul sau „batrînul” (staretul) caruia ai fost încredintat. Spune totul duhovnicului si atunci Domnul te va milui si vei scapa de înselare. Dar daca crezi ca stii mai multe în privinta vietii duhovnicesti decît duhovnicul tau si daca la marturisire nu-i spui ce ti s-a întîmplat, atunci pentru mîndria ta va fi îngaduit unei înselari sa puna stapînire pe tine spre povatuire. [„¦]

Asa cum oamenii intra si ies dintr-o casa, asa si gîndurile iscate de demoni vin si iarasi pleaca, daca nu le primesti. Daca gîndul îti spune: „Fura!” si tu-l asculti, ai dat prin aceasta demonului o putere asupra ta. Daca gîndul îti spune: „Manînca mult!” pîna la ghiftuiala si tu vei mînca mult, demonul a luat din nou putere asupra ta. Si asa, daca gîndul fiecarei patimi te va stapîni, vei ajunge un bîrlog de demoni. Dar daca întelegi sa te pocaiesti cum se cuvine, vor tremura si vor fi siliti sa plece. [„¦]

La început, cînd omul vine sa lucreze pentru Domnul, Domnul da sufletului harul Sau si o rîvna puternica pentru bine, si totul îi este atunci usor si placut; si cînd sufletul vede în el aceasta, atunci, în lipsa lui de experienta, îsi spune: „Voi avea toata viata aceasta rîvna. Si prin aceasta se înalta mai presus de cei ce traiesc în nepasare si începe sa-i judece; si asa pierde harul care l-a ajutat sa împlineasca poruncile lui Dumnezeu. Si sufletul nu întelege cum s-a întîmplat aceasta, totul mergea atît de bine, dar acum totul e atît de chinuitor si nu mai vrea sa se roage. Dar nu trebuie sa se înfricoseze: este Domnul Care povatuieste cu milostivire sufletul. De îndata ce se înalta mai presus de fratele sau, chiar în acel minut sufletului îi vine un gînd rau care nu-i place lui Dumnezeu, si daca sufletul se smereste, harul nu-l paraseste, dar daca nu se smereste, se iveste o mica ispita ca sufletul sa se smereasca. Daca iarasi nu se smereste, atunci începe lupta curviei. Daca tot nu se smereste, atunci cade într-un pacat oarecare. Si daca nici atunci nu se smereste, vine o mare ispita si el va savîrsi un pacat mare. Si asa ispita se va face tot mai puternica, pîna ce sufletul se va smeri; atunci ispita piere si, daca se smereste mult, vine strapungerea inimii si pacea si tot raul piere.

Astfel, TOT RAZBOIUL SE DUCE PENTRU SMERENIE. Mîndria a pricinuit caderea vrajmasilor si ei ne-au tras în adînc si pe noi. Vrajmasii ne lauda, si daca sufletul primeste lauda, harul se retrage de la el pîna ce se pocaieste. Astfel, toata viata învata sufletul smerenia lui Hristos si, pîna ce nu va avea smerenia, va fi totdeauna chinuit de gînduri rele. Dar sufletul smerit gaseste odihna si pacea de care vorbeste Domnul (In 14, 27).

Postul si înfrînarea si privegherea si linistirea (isihia) si celelalte nevointe (ascetice) ne ajuta, dar puterea de capetenie sta în smerenie. Maria Egipteanca si-a uscat trupul prin post într-un singur an, pentru ca nu avea nimic de mîncare, dar cu gîndurile a trebuit sa lupte timp de saptesprezece ani.

Smerenia nu se învata dintr-o data. De aceea a zis Domnul: „Învatati de la Mine smerenia si blîndetea” (Mt 11, 29). Ca sa înveti ai nevoie de timp. Unii au îmbatrînit în nevointe si totusi n-au învatat smerenia si nu pot întelege de ce nu le merge bine, de ce n-au pace si sufletul lor e mîhnit, si abatut. [„¦]

Sfîntul Siluan Athonitul
/mantuire.50webs.com/

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Name (required)

Email (required)

Comentariul