Înfiinţarea eparhiilor Bisericii Ortodoxe Romîne în Basarabia, condamnată de Patriarhul Ierusalimului
Adaugat la ianuarie 31, 2008 de Victor
Categoria: Stiri
Scandalul bisericilor ortodoxe romîne, înfiinţate în Moldova, stîrneşte valuri. Patriarhul Ierusalimului, Theophilos, a condamnat decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romîne de a activa trei eparhii în cadrul Mitropoliei Basarabiei, în Republica Moldova, pe ceea ce Patriarhia Rusă numeşte teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Continuare…
Sfîntul Atanasie Mărturisitorul, Arhiepiscopul Alexandriei
Adaugat la ianuarie 31, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Chipul cel viu şi fără de moarte al faptelor bune care s-a ridicat spre plăcerea lui Dumnezeu, adică Sfîntul Atanasie cel Mare, avea patrie cetatea Alexandria cea preaslăvită din Egipt şi părinţi creştini drept-credincioşi care vieţuiau după Dumnezeu. Dar ce fel avea să fie cu dînsul mai pe urmă, s-a arătat chiar în copilăria sa.
Pentru că, jucîndu-se cu alţi copii de o vîrstă cu el pe malul mării, făcea cele ce văzuse în biserică, urmînd cu obiceiul copilăresc acelor sfinţiţi slujitori ai lui Dumnezeu şi asemănîndu-se lor. Căci copiii cei ce erau cu dînsul l-au hirotonisit episcop, iar el pe unii dintr-înşii i-a făcut prezbiteri, iar pe alţii diaconi, şi aduceau la dînsul şi pe alţi copii elini, care erau încă nebotezaţi. Atunci el îi boteza cu apă din mare, zicînd asupra lor cuvintele de la Taina Sfîntului Botez, precum auzise de la prezbiterul din biserică; apoi adăuga şi oarecare învăţătură pentru dînşii, pe cît putea înţelegerea copilărească.
În acea vreme, era patriarh în Alexandria cel întru sfinţi părintele nostru Alexandru; acesta din întîmplare privind de la un loc înalt spre malul mării şi văzînd jucăriile copilăreşti, se mira de cele ce se făceau de dînşii; apoi văzînd botezul ce se făcea de Atanasie, îndată a poruncit ca să prindă pe toţi copiii cu episcopul lor şi să-i aducă la sine. Continuare…
Episcopul rus preocupat de crestinofobia in Europa
Adaugat la ianuarie 30, 2008 de Victor
Categoria: Stiri
Episcopul Hilarion de Viena si Austria, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse in organizatiile internationale europene, a atras atentia presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso asupra cresterii persecutiilor asupra crestinilor in Europa.
„Deseori auzim despre antisemitism si islamofobie, si foarte putin se spune despre crestinofobie, care cistiga putere in multe tari europene,” a spus episcopul Hilarion in timpul unei intilniri intre Barosso si reprezentantii Bisericilor Ortodoxe din cadrul Uniunii Europene.
Continuare…
Viaţa Cuviosului Părintelui nostru Antonie cel Mare
Adaugat la ianuarie 30, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
(Alcătuită de Sfîntul Atanasie cel Mare, arhiepiscopul Alexandriei, în limba greacă)
Cuviosul părintele nostru Antonie era de neam egiptean, născut din părinţi de bun neam, care aveau avuţie multă; şi fiind ei creştini, creştineşte îl creşteau şi pe el. Pe cînd era mic, se afla la părinţii lui, necunoscînd pe altcineva mai mult, decît pe dînşii şi casa lor.
Dar după ce a crescut şi s-a făcut mare, sporind cu vîrsta, n-a voit a învăţa carte şi a fi cu ceilalţi copii; şi ca un adevărat creştin, mergea cu părinţii săi la biserică. El nu se lenevea ca un copil, nici după ce a sporit cu vîrsta, ci se supunea părinţilor şi luînd-aminte la citiri, gîndea la folosul lor. Dar avînd nenumărată bogăţie, nu supăra pe părinţi pentru hrana deosebită şi scumpă, nici plăcerile lumii nu le căuta; ci cu cele ce se aflau se îndestula şi nimic mai mult nu căuta.
După moartea părinţilor lui, rămînînd singur cu o soră mai mică şi fiind de 18 sau 20 de ani, se îngrijea de casă şi de sora sa. Dar n-au trecut şase luni de la moartea părinţilor lui, şi ducîndu-se la biserică, după obicei, îndreptîndu-şi mintea, gîndea cum apostolii lăsînd toate, au urmat Mîntuitorului, iar ceilalţi vînzîndu-şi averile lor, le aduceau şi le puneau la picioarele apostolilor, spre a le împărţi celor ce aveau trebuinţă; apoi gîndea la aceasta, cîtă răsplată este pregătită acestora în ceruri.
Consiliul Europei se lupta cu Adevarul
Adaugat la ianuarie 29, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Danion Vasile, EUtopia
Sau Adevarata faţă a Uniunii Europene”¦
În data de 4 octombrie 2007, Consiliul Europei a dat o rezoluţie intitulată „Pericolele creaţionismului în educaţie” Iată textul acestei rezoluţii (nr. 1580/2007) şi cîteva comentarii pe marginea ei:
1. Scopul acestei rezoluţii nu este de a pune sub semnul întrebării o credinţă sau de a lupta împotriva ei „“ un astfel de lucru nu este îngăduit de dreptul la libertatea de credinţă. Scopul ei este de a avertiza împotriva unor anumite tendinţe de a prezenta o credinţă drept ştiinţă. Nu este vorba de un antagonism. Ştiinţa şi credinţa trebuie să poată coexista. Nu este vorba de punerea în contradicţie a credinţei şi ştiinţei, ci de necesitatea de a împiedica credinţa să se opună ştiinţei. Deşi aparent acest paragraf pare imparţial, arătînd că nu este vorba de un antagonism între ştiinţă şi credinţă, practic se urmăreşte ca elevul să accepte simultan datele ştiinţei evoluţioniste cu ale credinţei, ca şi cum datele ştiinţei evoluţioniste ar fi incontestabile. (Despre acest antagonism va vorbi mai clar punctul 8 al aceste rezoluţii.) Practic, copilul trebuie să creadă în evoluţia speciilor prin selecţia naturală, şi în timp e liber să accepte, ca o învăţătură religioasă, faptul că omul e făcut de Dumnezeu. Într-adevăr, între ştiinţa obiectivă şi credinţă nu pot apărea contraziceri, întrucît ştiinţa e lăsată de Dumnezeu pentru ca omul să cunoască lumea în care trăieşte. Contradicţiile apar strict între credinţă şi dogmele mincinoase ale evoluţionismului. Continuare…
PF Christodoulos, Arhiepiscopul Atenei si al intregii Grecii, a trecut la cele vesnice
Adaugat la ianuarie 28, 2008 de Victor
Categoria: Stiri
PF Christodoulos, Arhiepiscopul Atenei si al intregii Elade, a trecut la cele vesnice in aceasta dimineata, orele 05.15, la varsta de 69 de ani, in resedinta sa din Atena, dupa o lunga suferinta din cauza unui cancer la ficat. Boala PF Sale a fost descoperita in luna iunie anul trecut, iar in august a fost spitalizat la o clinica din Miami (SUA), pentru o grefa care in final nu a putut fi realizata. La intoarcerea la Atena, la sfarsitul lunii octombrie, a urmat un curs de chimioterapie la resedinta sa din nordul Atenei. Grecia intra in doliu national pentru 4 zile, iar inmormantarea va avea loc joi, 31 ianuarie 2008, orele 10.00.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Arhiepiscopul Christodoulos – repere biobibliografice
Prea Fericitul Părinte Christodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Elade, pe numele său de mirean Christodoulos Paraskevaides, s-a născut în localitatea Xanthe din nord-estul Greciei, în anul 1939. Continuare…
Toaca
Adaugat la ianuarie 27, 2008 de Victor
Categoria: Articole
Clopotul şi clopotniţa au fost introduse în primul mileniu al creştinismului. Dar, mai întîi, a apărut toaca şi numai apoi clopotul. Simbolistica lemnului este legată de lemnul crucii. Toaca este confecţionată cel mai des din lemn de fag, dar şi din alte lemne, în funcţie de rezonanţa dorită, mai rar din fier. În general, toaca se foloseşte pentru a chema credincioşii la slujbă. În anumite perioade, cum ar fi între Joia Mare şi Paşte, nu se trage clopotul, ci se bate numai toaca. Toate bisericile romînesti au clopote, în timp ce numai o parte din ele au şi toacă (mai ales bisericile vechi şi mănăstirile).
Ce este toaca ? Toaca este:
1. O scîndură de lemn (sau o placă groasă de fier) încovoiată, pe care se bate, la biserici şi la mănăstiri, cu unul sau două ciocănaşe, la orele fixate pentru rugăciune; bătaia se face în mod ritmic şi cu multe întorsături muzicale; toaca de lemn e adesea o scîndură lungă de 2-3 m, lată de 20 cm, şi se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugăriţe, care o ţin de mijloc cu mîna stînga, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaş. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toacă fixă şi o toacă portabilă (cu aceasta din urmă se înconjoară biserica / mănăstirea). Toaca portabilă se bate cu o singură mînă, toaca fixă se bate cu ambele mîini (fiind susţinută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paşte (ca şi toaca de lemn portabilă); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate.
Din învăţăturile Sfîntului Siluan
Adaugat la ianuarie 26, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Siluan Athonitul
I. Despre cunoaşterea voii lui Dumnezeu
Sfîntul Siluan spunea: „Este bine ca întotdeauna şi în toate să căutăm călăuzire de la Dumnezeu, ce şi cum trebuie să facem sau să grăim.” Cu alte cuvinte, în fiecare situaţie în parte datori suntem să căutăm a cunoaşte voia lui Dumnezeu şi căile spre a o împlini. Căutarea voii lui Dumnezeu este cea mai importantă lucrare a vieţii noastre, căci cel care ajunge să se afle pe calea ei este prins în viaţa dumnezeiască, cea veşnică. La cunoaşterea voii lui Dumnezeu se poate ajunge pe mai multe căi. Una din ele este cuvîntul lui Dumnezeu, poruncile lui Hristos. Însă, în poruncile Evangheliei, în ciuda înaltei lor desăvîrşiri- sau, mai bine zis, în virtutea desăvîrşirii lor- voia lui Dumnezeu se exprimă în sensul ei general şi ultim, iar omul, întîlnind în viaţa sa de zi cu zi o nesfîrşită varietate de situaţii, adesea nu ştie ce să facă pentru ca lumea sa să se integreze cursului voii lui Dumnezeu. Pentru ca fapta sa să aibă un sfîrşit bun, nu este destul să cunoaştem doar expresia generală a voii lui Dumnezeu în, de pildă, porunca de a iubi pe Dumnezeu din toată inima, din toată mintea, din toată puterea sa şi pe aproapele ca pe sine însuşi; mai trebuie încă şi luminare de la Dumnezeu în ce priveşte mijloacele împlinirii acestor porunci în realitatea zilnică a vieţii; mai mult pentru aceasta avem neapărată nevoie de puterea cea de Sus.
Viata de dupa nastere
Adaugat la ianuarie 25, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Avort
– Si tu crezi in viata de dupa nastere?
– Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.
– Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate?
– Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura.
– Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical. Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
Continuare…
Sfînta Muceniţă Tatiana, fecioara
Adaugat la ianuarie 25, 2008 de Victor
Categoria: Articole, Vietile Sfintilor
Sfînta Muceniţă Tatiana s-a născut în Roma cea veche, din părinţi de neam mare, pentru că tatăl său a fost de trei ori antipat, însă binecredincios creştin şi temător de Dumnezeu, păzind în taină sfînta credinţă, în care şi pe fiica sa, adică pe Sfînta Tatiana, a crescut-o cu bunăcuviinţă şi frică de Dumnezeu, învăţînd-o şi dumnezeieştile cărţi.
Venind aceasta în vîrstă şi nevrînd să se însoţească cu bărbat, îşi petrecea în feciorie şi curăţie viaţa, pentru că s-a făcut mireasă lui Hristos, fiind rănită de dragostea Lui şi Aceluia şi slujea ziua şi noaptea, omorîndu-şi trupul în post şi rugăciuni şi robindu-l duhului. Apoi s-a învrednicit de slujba bisericească pentru viaţa sa îmbunătăţită şi slujea lui Dumnezeu îngereşte, deşi era în trup; după aceea, cu mucenicească cunună a încununat Hristos Dumnezeu pe mireasa Sa, a cărei pătimire a fost astfel:
Fiind ucis de romani prea nelegiuitul împărat al Romei, Antonin Eliogabal (218-222), al cărui trup a fost tîrît spre batjocură prin cetate, aruncat în rîul Tibru; după dînsul a fost ridicat la împărăţie tînărul copil Alexandru Sever (222-235), care era numai de 16 ani.
Acela avea mamă creştină, numită Iulia Mamia, de la care învăţase a cinsti pe Hristos, însă nu cu dreaptă credinţă, că nici pe idoli nu-i lepăda, ci se închina lor ca unor vechi zei ai Romei, avînd în palatele sale şi chipul lui Hristos şi pe al necuratului Apolon, pe al lui Avraam, cel din legea veche, şi al lui Orfeu cel elinesc, precum şi alţi idoli.
Continuare…
