Despre mulţimea ispitelor, după Cuviosul Iosif Isihastul

Adaugat la ianuarie 29, 2015 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Isihastul, Iosif Vatopedinul

Se numesc ispite [1] deoarece zămislesc cercare şi, potrivit [legilor] războiului nevăzut, ele se fac purtătoare de cunoaştere duhovnicească celor cu luare-aminte. Ispită este şi se numeşte orice piedică întâlnită în lupta noastră pentru credinţă şi cucernicie, când ne îngrijim să ne găsim sub ascultare faţă de Dumnezeu. După învăţătura Părinţilor, clasificarea ispitelor este diversă. Altele sunt ispitele celor care luptă să-şi adauge câştig şi înaintare în lupta lor; altele sunt ispitele celor extenuaţi şi lipsiţi de zel pentru a se păzi de cele vătămătoare şi periculoase; altele sunt ispitele celor moleşiţi şi adormiţi, ca să se trezească. Continuare…

Fa metanie de indata ce gresesti, nu pierde timpul! – Gheron Iosif

Adaugat la august 17, 2012 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Isihastul

“Am primit, fiul meu, scrisoarea ta si am vazut in ea nelinistea ta.

Nu te intrista, fiule. Nu te nelinisti atata! Daca ai cazut iarasi, iarasi ridica-te! Ai fost chemat pe drumul ce duce la cer. Nu este bine sa se impiedice cei care alearga, dar daca se impiedica sa se ridice si sa continue alergarea. Este nevoie de multa rabdare si de pocainta in fiecare clipa.
Continuare…

Despre discernămînt şi străvedere – Gheronda Iosif Isihastul

Adaugat la august 17, 2011 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Iosif Isihastul

„Printre treptele sporirii unui suflet ce se nevoieşte, după slobozirea lui de patimi şi dupa dobîndirea luminării dumnezeieşti, se află discernămîntul şi străvederea, care sunt cele mai obişnuite harisme pe care le poate dobîndi orice om. Afară de harisma mai presus de fire a străvederii există şi o străvedere firească, pe care o dobîndesc cei înzestraţi cu înţelepciune, după o experienţă deosebită cîştigată în nevoinţe îndelungate împotriva patimilor şi a diavolilor. Avînd o astfel de experienţă, mulţi Stareţi pot să vadă de mai înainte şi să descrie fapte şi situaţii din prezentul sau din viitorul unor oameni, chiar de la prima întîlnire cu ei. Prima impresie, povestirea amănunţită, descrierea faptelor „“ asemănătoare cu cele dobîndite prin experienţa lor de mai înainte „“ pot face arătate cu exactitate situaţii deja existente sau care vor urma. Pînă aici se poate vorbi despre puterile fireşti ale străvederii, care se mai numeşte şi discernămînt.
Continuare…