Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Categorii articole:



Falsa libertate

iulie 26, 2010 Categoria: Articole, Tinerii

Libertatea falsă, libertatea împotriva lui Hristos, nu-i decît revolta unor sclavi, un pod aruncat de diavolul măruntei sclavii rebele de astăzi spre viitoarea şi suprema robie a lui Antihrist.
Dmitri Merejkovski

Ce înseamnă, de fapt, cuvîntul libertate? Noţiunea pe care o cunoaştem cu toţii este starea absolut independentă a omului, stare cu drepturi depline, opusul stării de servitudine sau închidere. Acest cuvînt a devenit, în ultimele două-trei secole, un adevărat garant al succesului politico-social, un accesoriu „trendy” pe care trebuie sa-l poarte orice mijloc de manipulare.

Astfel, odată folosit în numeroase împrejurări istorice, după evenimente de importanţă mondială, cuvîntul libertate a ajuns a avea o conotaţie nostalgică, nobilă, undeva chiar patetică. Toţi aspiră la libertate, la orice fel de libertate, de parcă libertatea de orice şi de oricine garantează fericirea. Undeva, pe drumul de la căpătarea Marii Libertăţi pînă aici, libertatea s-a pierdut în drame deseori irelevante. Şi-a pierdut din nobleţe, şi-a ştirbit din sens. Ajunsă la cheremul oricui, libertatea a fost interpretată în mii de feluri, a fost călcată în picioare şi readusă în lumină odată cu fiecare reclamă tendenţioasă.

Toţi oamenii ştiu, puţini însă realizează valabilitatea adevărului creştin. Puţini astăzi conştientizează necesitatea înţelegerii, sau cel puţin a ascultării logosului creştin. Afirm acest lucru privind la libertatea pe care şi-o atribuie oamenii. Din cele mai vechi timpuri, omul a fost mereu rob al necunoaşterii, al întunericului, sclav care nu putea dezlega sensul şi scopul vieţii sale, precum şi sensul celor ce se petrec în jur. Oamenii au inventat mituri şi legende pentru a scăpa de această robie, pentru a se simţi mai liberi. Şi atunci a venit Hristos pe pămînt pentru a elibera oamenii de întunericul necunoaşterii spunîndu-le: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” (Ioan 14:6-14)

Venirea lui Hristos Domnul pe pămînt a însemnat dezrobirea umanităţii, a fost singura ieşire adevărată a omului din robie şi atingerea desăvîrşitei libertăţi.

Totuşi omul tinde sa creadă că viaţa se rezumă doar la ceea ce vede şi simte pe pămînt, uitînd că viaţa asta este doar calea spre veşnicie. Spre exemplu, tinerii de azi cred că libertatea mîntuitoare constă în depăşirea oricăror limite, deschiderea oricăror cercuri, încălcarea normelor şi a regulilor, văzîndu-le pe acestea drept piedici spre atingerea libertăţii lor, a unei libertăţi, în esenţă, false. De ce? Din cauză că aceştia îşi aleg libertatea pămîntească, egoistă şi ignorantă. Or cele lumeşti sunt efemere şi înşelătoare. Ei uita că adevărata condiţie a omului este condiţia sacrului, că adevăratele valori ale omului sunt cele spirituale, căci numai cu ele te poţi înfăţişa în faţa lui Dumnezeu.

De fapt, găsesc noţiunea de libertate creştină cea mai corecta. Deoarece libertatea nu înseamnă ignoranţă şi egoism, înnebunirea şi pierderea sufletului, ci starea care necesită efort, muncă şi silinţă. Starea revelatorie care înalţă şi bucură sufletul, care face omul puternic în faţa timpului şi a terorii istorice este adevărata libertate, libertatea pe care omul a cunoscut-o doar prin Hristos, doar prin iubire şi frică faţă de Dumnezeu.

Anastasia Şendrea
/mitropolia.md/

Lasa un comentariu

Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.

Trebuie sa fii logat pentru a comenta.