În Moldova ar putea avea loc o întîlnire a Patriarhilor Bisericii Ortodoxe Ruse şi Romîne

aprilie 7, 2010 Categoria: Biserica si societate, Stiri

Europa Liberă: Întîi stătătorule, o să confirmaţi şi Dumneavoastră, în ultimul timp la biserică tot mai mulţi şi mai mulţi oameni cu lumînări în mînă. A fi credincios este într-un fel poate că şi la modă. Îi puteţi deosebi pe cei care vin cu credinţă adevărată şi pe cei care vor să fie doar în preajmă?

IPS Vladimir: „Noi ne bucurăm de cei, care vin în sfînta biserică. Unii vin să se roage, alţii vin să admire ceea ce văd în biserică, pictura, icoana frumoasă, ascultă corul bisericesc cum cîntă. Dar sunt cazuri, cînd tinerii, care sunt îndepărtaţi de biserică, venind în sfînta biserică, ei îşi schimbă poziţia faţă de credinţă.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp vin tot mai mulţi politicieni. Vin şi ei sincer în locaşul sfînt?

IPS Vladimir: „Politicienii au început să vină în locaşurile sfinte după anul 1988, cînd ţara noastră a primit această libertate. Unii au venit să se bucure de acest eveniment, că biserica a devenit liberă. Alţii au venit, poate, să se roage în biserică, dar totuşi venind deja în biserică…”

Europa Liberă: Dar ziceţi „poate”. De ce ziceţi „poate”?

IPS Vladimir: „Poate zicem de aceea, că nu întotdeauna omul este sincer faţă de Dumnezeu. Noi vorbim poate că unii vin poate că este la modă, ca să-l vadă în biserică, că el este creştin. Alţii vin în preajma alegerilor. Dar eu cred, că totuşi venind în sfînta biserică ceva îi rămîne în suflet. Pilda cea bună, care ne învaţă pe noi biserica.”

Europa Liberă: Să mai zăbovim un pic şi să ne oprim la relaţia dintre biserică şi stat. După perioada comunistă atee, această întoarcere spre biserică va fi de lungă durată, credeţi?

IPS Vladimir: „Nu vorbesc despre aceea, că va fi de lungă durată, fiindcă creştinii noştri au fost creştini, ei şi rămîn creştini. Politicienii se schimbă în ţară. Dar eu am observat, totuşi, pe parcursul acestor 20 de ani, cît conduc biserica noastră ortodoxă din Moldova, că politicienii nu numai că vin la biserică, unii dintre ei se mărturisesc, se împărtăşe. Sincer sau nu sincer, Dumnezeu o să-i judece, dar noi ne bucurăm, că dînşii se apropie de biserică.”

Europa Liberă: Pînă unde ar trebui să ajungă relaţia biserică-stat?

IPS Vladimir: „Biserică-stat relaţia este următoarea: noi, ca cetăţeni ai acestei Republici, eu, conducătorul bisericii, cu diferite propuneri, cerinţe, mă adresez către conducerea de stat. Conducerea de stat, în felul său, ne merge în întîmpinare. Adeseori ne ajută, cîte o dată mai ne explică, că sunt nişte legi internaţionale, care ar trebui să le respecte ţara noastră. Noi cerem mai mult, ei poate ne dau ceva mai puţin. Totdeauna cerem ceea ce este pentru sufletul nostru. Nu cerem ceva material, ci numai duhovnicesc. Dar am dori ca toată ţara noastră să fie o ţară ortodoxă.”

Europa Liberă: Pînă unde trebuie să participe clerul în viaţa politică?

IPS Vladimir: „Clerul are dreptul să participe în alegeri. Să aleagă conducerea statului, să aleagă Parlamentul nostru, să aleagă primarul local. Noi nu trebuie să ne amestecăm în viaţa politică şi politicienii nu trebuie să se amestece în viaţa noastră duhovnicească, în viaţa canonică.”

Europa Liberă: Episcopia de Tiraspol şi Dubăsari, chiar dacă se află pe teritoriul unui stat autoproclamat, totuşi, este parte integrantă a Mitropoliei Moldovei. Am avut acum schimbare de episcopi. A plecat Iustinian, am înţeles, că peste ocean, tocmai la New-York, a venit un alt episcop. Cum e cu subordonarea?

IPS Vladimir: „Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldovei este canonic subordonată Patriarhiei Moscovei. La rîndul său, toţi episcopii din Moldova, inclusiv şi din Transnistria, sunt membri permanenţi ai sinodului bisericii ortodoxe din Moldova. Cînd a fost transferat arhiepiscopul Iustinian din Tiraspol în New-York, înainte de sfîntul sinod, care a avut loc la Sankt-Petersburg, am fost invitat de către preafericitul patriarh Kiril la o discuţie. El mi-a spus despre aceea, că are dorinţa să-l transfere pe arhiepiscopul Iustinian şi în locul lui să fie numit alt episcop. Eu l-am rugat pe patriarh, fiindcă avem statutul bisericii noastre ortodoxe din Moldova, în care este scris clar, că episcopul trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova. Apropo, arhiepiscopul Iustinian era cetăţean al Republicii Moldova. Şi să posede limba moldovenească-romînă şi cea rusă. Arhiepiscopul Iustinian a făcut chiar studiile în Bucureşti, de aceea pentru dînsul era uşor. La ce mi-a spus patriarhul, că vladîca Sava, care vine în locul arhiepiscopului Iustinian va învăţa limba moldovenească, mai ales în Transnistria şi va vorbi. Eu i-am spus, că ar fi bine, totuşi, să fie un cetăţean al Republicii Moldova. Dînsul a spus, noi suntem o biserică, în Transnistria majoritatea vorbesc limba rusă, de aceea sperăm, că n-o să fie piedici. Cînd a sosit în Republica Moldova, deja ca numit episcop Sava, primul ce i-am făcut cadou, un Liturghier în limba romînă, o carte Apostol şi o sfîntă Evanghelie şi i-am dorit ca să studieze, ca să poată sluji şi în limba romînă.”

Europa Liberă: Episcopul de acolo susţine şi regimul autoproclamat?

IPS Vladimir: „Clar, că într-un mod oarecare, el este parte componentă a Transnistriei. Dar eu i-am sugerat ideea, ca şi dînsul, precum a fost şi vladîca Iustinian, să fie neutru cu cei din Transnistria. Fiindcă şi Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, aşa cum şi biserica de acolo este parte componentă a Mitropoliei Moldovei.”

Europa Liberă: Am înţeles că patriarhul Rusiei, Kiril, este aşteptat la Chişinău. În ce scop vine?

IPS Vladimir: „Patriarhul Kiril, fiind mitropolit, a vizitat Moldova de vreo trei ori. A avut marea dorinţă anul trecut să vină în Republica noastră. Dar după evenimentele, care au avut loc pe 7 aprilie anul trecut, clar că avem o neclaritate în politica noastră, avem o neclaritate în ţara noastră. De aceea patriarhul trebuie să vină, să aibă întîlniri şi cu preşedintele ţării, cu preşedintele Parlamentului, prim-ministru, primarul oraşului, să fie o bună înţelegere în toate aceste structuri statale. Şi pentru viitor e posibil ca patriarhul Kiril să viziteze Republica Moldova. Sper deja după alegeri.”

Europa Liberă: Ar putea veni şi patriarhul Romîniei?

IPS Vladimir: „E posibil. Dacă o să fie invitaţie, o să primească de la Mitropolia Basarabiei, atunci poate să vină şi patriarhul Daniel al Romîniei. Sau, pur şi simplu, dacă o să aibă o înţelegere între patriarhul Kiril şi patriarhul Daniel, e posibil, ca să fie aici în Moldova ambii patriarhi. Şi cred, că atunci ar fi foarte bine.”

Europa Liberă: Eu vreau să vă întreb şi care este relaţia Mitropoliei Moldovei cu alte biserici, cu alte religii, cu alte culte? Cum vedeţi această relaţie în secolul 21?

IPS Vladimir: „Clar, că acuma este la modă să fie relaţiile bune între toate confesiunile religioase. Dar nu întotdeauna toate confesiunile religioase sunt la acelaşi nivel. Este frate mai mare, este frate mai mic. Cei care s-au îndepărtat de credinţa noastră ortodoxă, începînd cu secolul XI, XII, XVII ar trebui prin pocăinţă să se întoarcă înapoi la rădăcinile sale. Capii bisericilor, confesiunilor religioase duc aceste tratative. Aceste tratative o să fie de lungă durată şi ar fi de dorit să începem de jos, de la creştinii noştri simpli. E greu de spus, dar este această dorinţă şi în biserica ortodoxă, ecumenică, şi biserica catolică, care sunt cei mai apropiaţi. Fiindcă în secolul XI s-a îndepărtat de biserica ortodoxă biserica de la Roma, adică rimo-catolică, iar mai departe şi protestanţii, şi alte secte au apărut, ca nişte ramuri din acest copac, de la această tulpină.”

Europa Liberă: Vedeţi cu ochi buni această apropiere a bisericii catolice de cea ortodoxă?

IPS Vladimir: „S-a discutat această apropiere. Noi avem un Dumnezeu şi ar fi bine să se unească toţi împreună, ca copii ascultători şi neascultători şi să devină din nou copii ascultători ai Bunului Dumnezeu.”

/europalibera.org/