În 2/3 din Statele Europene, obiectele religioase sunt obligatorii
august 25, 2009 Categoria: Biserica si societate, Stiri
În 18 din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, predarea cunoştinţelor religioase este obiect obligatoriu de studiu, încă în 9, acest obiect este predat la nivel facultativ.
În 75% din Statele Uniunii Europene religia este predată sub forma învăţăturii de credinţă a religiei tradiţionale, iar în 25, sub forma istoriei religiilor, care însă este într-o legătură strînsă cu sistemul comun de învăţămînt şi cu moştenirea culturală a ţării date.
Studiul „Predarea religiei în şcolile Europei”a fost efectuat de către teologul Dr. Valentin Cojuharov.
/ortodoxia.md/
/interfax-religion.ru/
La întîlnirea avută pe 21 iulie a.c., cu liderii marilor religii din Rusia, preşedintele Dmitri Medvedev a afirmat că va susţine ideea predării în şcolile de stat a istoriei religiilor importante din Federaţia Rusă sau, la alegere, a istoriei eticii laice. Deocamdată, acest lucru va fi experimentat pe 12.000 de şcoli, pentru clasa a 4-a, urmînd ca în 2012 să fie definitivată metodologia predării cursurilor, pentru ca acestea să fie predate în toată ţara. Religiile care vor fi studiate sunt creştinismul ortodox, islamul, budismul şi iudaismul. Preşedintele rus a mai declarat că această problemă se dezbate de mult timp în societate şi că a sosit timpul ca ea să fie rezolvată, deoarece aceasta „influenţează foarte mult formarea personalităţii omului, a cetăţeanului Rusiei”. Cu toate acestea, Medvedev a sugerat că tema este foarte delicată şi, de aceea, va fi nevoie de un timp de acomodare.
/blagovest-info.ru/
Domniei Sale,
Domnului Traian Băsescu,
Preşedintele Romîniei
Stimate Domnule Preşedinte,
Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din Romînia, în proiectul de Lege a Învăţămîntului Preuniversitar, art. 37, alin (1), din 30 aprilie 2009 şi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţămîntului liceal şi la statutul incert al acesteia în învăţămîntul primar şi gimnazial.
Pentru păstrarea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţămîntului primar, gimnazial şi liceal, ca parte a trunchiului comun, aducem următoarele argumente:
1. Prezenţa orei de religie în învăţămîntul de stat este conformă Constituţiei Romîniei, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învăţămîntului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţămîntul religios este organizat şi garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învăţămîntul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.”
2. Disciplina religie se predă în şcolile de stat potrivit Legii Învăţămîntului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învăţămîntului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
Prin urmare, prezenţa disciplinei religie în oferta şcolară este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.
3. Pentru a se asigura, în mod egal, accesul elevilor la educaţia religioasă, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (4): „La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinînd cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.”
4. Prezenţa religiei în sistemul de învăţămînt romînesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţămîntului romînesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţămîntului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atît în cadrul învăţămîntului primar unde se preda catehismul (art. 32), cît şi în cadrul învăţămîntului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).
5. În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţămînt care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.
6. Pentru menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţămîntului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Romîne „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susţinere.
7. În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în Romînia şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţămîntului liceal, ca parte a trunchiului comun.
8. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu.
Cu preţuire şi binecuvîntare,
” DANIEL,
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
/basilica.ro/
Lasa un comentariu
Completeaza casutele de mai jos pentru a adauga un comentariu.
Trebuie sa fii logat pentru a comenta.