Romana

Русский

Cu noi este Dumnezeu!

Informatii Utile


Cautare


Cuviosul Parintele nostru Teodor Trihina

Adaugat la mai 3, 2007 de Victor
Categoria: Calendar

mai 3, 2020

Cuviosul Parintele nostru Teodor, cel numit Trihina, adica parosul, a fost din cetatea marelui Constantin, nascut si crescut de parinti cu buna stare. Deci, incredintandu-se de intelepciunea ce izvoraste din Sfintele Scripturi, a lasat lumea bogatia si slava pentru Dumnezeu si ducandu-se la munte, a intrat intr-o manastire pustniceasca si s-a facut monah.

Si avea o petrecere aspra, pentru infranarea pornirilor trupesti, ca se nevoia, luptandu-se, in fiecare noapte, cu gerul si sta la rugaciune, neacoperindu-si niciodata capul si purta tot timpul o haina aspra de par pe trup, de unde i s-a tras si numele de Trihina. De aici, inca, si acea manastire pustniceasca, in care Cuviosul ducea, viata aspra, a luat numele de Trihina.

Deci, Sfantul Teodor a luat, de la Dumnezeu, pentru nevointa lui, putere asupra duhurilor celor necurate si darul facerii de minuni. Si, facandu-se pilda tuturor, de viata duhovncieasca, povatuind si tamaduind cu darul lui Hristos, durerile si neputintele celor ce veneau la el cu credinta, Cuviosul Teodor s-a dus catre Domnul, la adanci batraneti.

Cuviosul Parintele nostru Anastasie, egumenul Muntelui Sinai

Adaugat la mai 3, 2007 de Victor
Categoria: Calendar

mai 3, 2020

In ce fel de evlavie a fost crescut, din tinerete, de Dumnezeu purtatorul, Parintele nostru Anastasie, ne incredintam din cuvintele lui, pe care, ca pentru sine, le-a grait asa:

„Cei ce au vazut pe Hristos in trup, prooroc il socoteau ca este, iar noi, desi nu L-am vazut pe El cu ochii cei trupesti, insa din inimi tinere, copii si prunci fiind noi, L-am cunoscut indata pe El, ca este Dumnezeu si stapan atotputernic si facator al veacurilor si ne-am invatat a-L marturisi, ca lumina a slavei Tatalui. Iar sfanta Lui Evanghelie, cu atat de mare credinta o ascultam, ca si cum pe Hristos Insusi, L-am auzi vorbind cu noi. Iar pe margaritarul cel fara prihana, al Preacuratului Sau Trup, primindu-L, credem ca pe Hristos Insusi Il primim. Iar, cand vedem pe icoana numai chipul Lui cel dumnezeiesc, il cinstim, ca pe Insusi Cela ce, din cer, spre noi priveste si I ne inchinam si catre Dansul cadem.”

Cu aceste scurte cuvinte, Cuviosul Anastasie a aratat, in ce fel, din tineretea sa, a invatat sa cunoasca pe Hristos, adevaratul Dumnezeu, sa creada in El, sa se teama, cu frica curata, sa-L iubeasca din toata inima si sa-L cinsteasca in Sfintele icoane, cu inchinaciunea cuvenita lui Dumnezeu. Iar, dupa ce a ajuns la varsta cea desavarsita, a lasat lumea si cele din lume, si, luand crucea, dupa porunca Evangheliei, a urmat cu ravna lui Hristos si, intrand intr-o manastire, s-a facut monah. Deci, dorind sa se povatuiasca la cele mai mari nevointe si barbatilor celor desavarsiti sa le urmeze, in fapta buna, s-a dus la Ierusalim si, inchinandu-se cinstitelor si Sfintelor Locuri, a mers la muntele Sinai. Si, afland acolo multi barbati sfinti, sporiti in faptele bune, cele monahicesti, a ramas la ei, supunandu-se lor si slujindu-le cu ravna. Egumenia muntelui Sinai o tinea, in acea vreme, Cuviosul Parintelui nostru Ioan Scararul.

Si a luat de la Dumnezeu, pentru smerita lui cugetare, darul cunostintei celei duhovnicesti si al intelepciunii celei mari, si a alcatuit cuvinte mult folositoare de suflet si a scris vietile unor Sfinti Parinti, apoi, si de darul preotiei s-a invrednicit. Asemenea, dupa Sfantul Ioan Scararul si dupa Gheorghe, fratele acestuia, Anastasie, a fost egumen al muntelui Sinai. Si se nevoia impotriva ereticilor, scriind mult impotriva lor, ca certandu-se cu ei, ii mustra, ii biruia, si-i rusina. Si se incepuse in Alexandria, pe vremea imparatiei lui Zenon, acea erezie impotriva Sinodului al patrulea a toata lumea, al Sfintilor Parinti de la Calcedon. Si, pe cand acea erezie incepea, era in Alexandria un patriarh mincinos, Petru ereticul, care se numea Mosog. La aceasta erezie, s-a unit si Sever, care se numea „fara de cap”, din pricina ereziei, si care a rapit scaunul patriarhal al Antiohiei. Deci, pe acesti eretici, Cuviosul Anastasie, in zilele sale, biruindu-i cu dumnezeiestile carti, se lupta cu ei, nu numai in muntele Sinai, ci si in toata Siria, in Arabia si in Egipt, pe de o parte, prin scrierile sale, iar pe de alta, strabatand el insusi pretutindeni si dezradacinand acea erezie, alungand-o si intarind dreapta credinta in Biserica lui Hristos. Si asa, placand lui Dumnezeu mai mult decat alti parinti, la adanci batraneti, s-a dus catre Domnul. Iar sfarsitul lui a fost pe vremea imparatiei lui Heraclius (610-641).

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Anastasie Sinaitul, Patriarhul Antiohiei.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Grigorie, Patriarhul Antiohiei.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Alexandru (Oşevenski).

Pomenirea icoanei Maicii Domnului Panachrana din Cipru

Adaugat la mai 3, 2007 de Victor
Categoria: Calendar

mai 3, 2020

icoana Maicii Domnului Panachrana din CipruIcoana Maicii Domnului din Cipru aparţine stilului Panachrana. Aici Maica Domnului este pictată şezînd pe tron cu Pruncul Sfînt în braţe, cu cîte un înger de ambele părţi.
Sfînta icoană a făcut prima minune în anul 392 pe insula Cipru, la mormîntul Dreptului Lazăr (prăznuit în 17 octombrie) şi este păstrată într-o mănăstire de-acolo. La Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova şi în Biserica Nikolo-Golutvin din satul Stromyn, dioceza Moscovei, se găsesc replici faimoase ale acestei icoane.

În săptămîna triumfului ortodoxiei, în Sinaxarul Grecesc există informaţii despre o anumită icoană, care poate fi chiar această icoană din Cipru. Se spune că în insula Cipru un arab trecea pe lîngă o biserică dedicată Preasfintei Fecioare. Ca să-şi manifeste ura faţă de creştinism, acesta a tras o săgeată într-una din icoanele Maicii Domnului care se aflau afară la poartă. Săgeata a lovit genunchiul Fecioarei din care a început să curgă sînge. Îngrozindu-se, arabul s-a urcat pe cal şi a gonit spre casă dar a căzut mort înainte să poată ajunge. Aşa a plătit pentru fapta sa blasfemiatoare.

Zilele în care se cinsteşte Icoana din Cipru sunt Lunea Sfîntului Duh şi 20 aprilie / 3 mai. Unele copii ale icoanei se numesc „Curăţitoarea”, „Cuţitul” şi „Şoimul.” Cea numită Şoimul a primit această denumire datorită felului în care a fost descoperită. Se spune că un conducător creştin din Cipru era la vînătoare cu şoimul său dresat care a rămas prins într-un tufiş urmărind altă pasăre. Bărbatul a dat ordin să se taie tufişul ca să-şi poată salva şoimul. Făcînd aceasta, servitorii săi au eliberat şoimul şi au descoperit Icoana Maicii Domnului din Cipru. În acel loc conducătorul a clădit o mănăstire. Icoana din Cipru „Curăţitoarea” era faimoasă pentru puterea sa vindecătoare de boli ale ochilor. Icoana „Stromyn” a devenit cunoscută în 1841. O fată de 18 ani din Stromyn, un sat nu departe de Moscova, era pe moarte din cauza unei boli grele. În vis i-a apărut Icoana din Cipru stînd în faţa uşii bisericii şi o voce îi spunea: „Ia-mă în casa ta şi roagă preotul să facă o moliftă cu sfinţirea apei şi te vei vindeca”. Bolnava a fost dusă la biserică şi în scurt timp au descoperit icoana. Ea a făcut întocmai cum I-a spus Maica Domnului şi îndată s-a întremat atît încît a avut putere să ducă singură icoana înpoi în biserică. La scurt timp fata s-a vindecat complet. Icoana din Cipru „Stromyn” a continuat să facă minuni de vindecare despre care preotul bisericii îl informa pe Mitropolitul Filaret al Moscovei (prăznuit în 19 noiembrie).