Admiram pe sfinti, nu atât pentru întelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu în necazuri, ci, mai mult, pentru ca ei ramân la fel de râvnitori si dupa ce furtuna a trecut, lasând loc linistii. (...) Nu e nici o minune cainta omului la necaz, tinut în frâu prin frica, ci, dupa ce a trecut încercarea, acesta sa continue în a-si arata întelepciunea sufletului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
